Bibliotecile Publice Teritoriale din Republica Moldova

Mă informez. Particip la proiecte: Infobuletin, 2021, nr. 8 (24). Disponibil:

elaborat Svetlana Ucrainciuc

Mă informez. Particip la proiecte: InfoBuletin. 2021, Nr. 7 (23). Disponibil:

În contextul ediției a patra a proiectului cultural Programul Național LecturaCentral în cadrul Centrului de Formare Profesională Continuă în Biblioteconomie și Științe ale Informării a BNRM se organizează instruiri privind dezvoltarea competențelor bibliotecarilor în vederea realizării obiectivelor specifice proiectului.  Dezvoltarea competențelor de aplicare a cunoștințelor și practicilor din domeniul artei lecturii a fost obiectivul unui nou training, online, realizat  de către formatorul/expert Tatiana Ciocoi, doctor habilitat, conferențiar universitar la Universitatea de Stat din Moldova.

Au fost interesați de a participa la lucrările trainingului 128 de participanți, reprezentând o paletă diversificată: bibliotecari ai bibliotecilor publice teritoriale, bibliotecari ai școlilor generale și profesionale, profesori, specialiști ai Direcțiilor de cultură raionale și orășenești, specialiști ai Direcțiilor de învățămînt din republică. Inclusiv au fost interesați de tema abordată la acest training 21 de bibliotecari din școli, licee, colegii din România (București, Iași, Timișoara, localitatea Ștefan cel Mare, județul Calarași).

O succintă informație a argumentelor pro-lectură expuse de formator în cadrul acestui training vine în sprijinul informării tuturor celor interesați de importanța promovării cărții și lecturii, ca bază pentru cultură, cunoaștere și dezvoltare multilaterală a persoanelor, acesta fiind unul din obiectivele specifice ediției a patra a Programului Național LecturaCentral – 2021.

Din start dna Tatiana Ciocoi a reliefat unele întrebări care ar trebui să fie în vizorul bibliotecarilor mereu: ce-i de făcut pentru a păstra cultura lecturii în societate, cum să motivăm tinerii spre lectură din plăcere, cum să readucem cultura lecturilor în familie? Există un paradox. Orice discurs despre lectură este unul persuasiv, de convingere  a publicului despre beneficiile lecturii. Totuși se reduce permanent nivelul de utilizare a serviciilor de lectură ale bibliotecilor. De aceea nu numai oamenii de cultură trebuie să vină cu mesaje pro-lectură.

După o prezentare riguroasă a evenimentelor care au favorizat pe parcursul secolelor dezvoltarea posibilităților de a citi,  s-a ajuns la concluzia: odată cu trecerea de la civilizația Gutenberg la civilizația Google (digitală) am intrat în altă civilizație a lecturii.

Ce ar trebui să întreprindă bibliotecile în vederea promovării lecturii, în realizarea tranziției de la dexteritatea  lecturii (abilitatea de a citi) la arta lecturii (plăcerea de a citi)? Anume aceasta ar trebui să fie una din prioritățile  bibliotecilor: promovarea ideii că educația/ lectura pe tot parcursul vieții este o valoare importantă în  viața oamenilor.

Ce argumente pot fi folosite de biblioteci în promovarea lecturii? În primul rînd, cartea și cititul dezvoltă societatea din punct de vedere economic,  contribuie la democratizarea societății, la sporirea calității vieții. Lectura nu este doar o plăcere personală. Lectura dezvoltă gândirea critică, ceea ce permite dezvoltarea personală și conduce la  dezvoltarea comunității.

Revoluția digitală a promis un salt decisiv al civilizației: toți vor avea acces deschis și nelimitat la informație, la dezvoltare continuă. Dar ce s-a întâmplat de fapt? Internetul nu oferă informații valide, verificate. A apărut informația falsă, cultura falsă. Și aici iarăși bibliotecile trebuie să-și asume rolul de a instrui/ orienta membrii comunității spre lectura cărților din colecțiile bogate de care dispun, de a educa capacitatea de a deosebi informațiile false de cele adevărate. Strategiile bibliotecilor occidentale s-au orientat deja spre deschiderea maximă a colecțiilor . Accesul liber la colecții îi incită pe cititori, le provoacă o curiozitate imensă.

Este cunoscut deja faptul că odată forțat să citească, copilul va avea o repulsie pentru carte. De aceea bibliotecarii nu impun lectura, ci propun, promovează lectura din plăcere. Bibliotecile trebuie cu mare grijă să paseze către utilizatori  ideea necesității lecturii în viața lor, să le formeze arta lecturii creative.  Și dacă copiii vor descoperi de la o vârstă cât mai fragedă aceste lucruri – plăcerea lecturii, arta lecturii – ei vor citi toată viața.

Ce ar putea să facă bibliotecarii pentru a asigura formarea culturii lecturii, trecerea de la dexteritatea lecturii la arta lecturii?  Formatorul a venit cu unele sugestii:

  • Copilul trebuie educat că orice informație se caută la bibliotecă, nu în internet.
  • Bibliotecile pot organiza expoziții atractive de promovare a cărților, mai ales   extramuros, în aer liber, în instituții școlare, organizații etc.
  • Sunt binevenite organizarea unor cluburi viabile de lectură, de discuții/ dialoguri literare, lecturi creative etc.
  • Atragerea la promovarea lecturii a persoanelor influente (primari, personalități din diverse profesii).
  • Convingerea părinților/ a familiei să susțină copiii în dorința lor  de a citi, deoarece uneori părinții consideră lectura copiilor  o leneveală, adică nu fac nimic prin gospodărie, ceea ce este absolut greșit, ei trebuie convinși să înțeleagă rolul lecturii în formarea copilului.
  • Bibliotecarii trebuie să citească tot ce e nou, să studieze piața editorială, pentru a recomanda cărțile cele mai bune.
  • În pofida statutului material bibliotecarii trebuie să fie împătimiți de lectură, să fie un model pentru membrii comunității.

Bibliotecile trebuie să găsească forme neobișnuite, neordinare de promovare a lecturii. Ca argument formatorul a adus exemplul unui experiment dintr-o școală din Turcia. În fiecare zi se anunța o pauză de 15 minute pentru lectură și citeau toți: elevi, profesori, bucătari, paznici etc. Experimentul a avut un efect psihologic imens: peste o jumătate de an mulți și-au schimbat comportamentul față de necesitatea și plăcerea lecturii în viața lor.

În final, formatorul a reiterat axa principală a trainingului: bibliotecarul trebuie să aibă rolul să ajute membrii comunității să realizeze trecerea de la competența lecturii, la arta lecturii, care presupune lectura creativă, lectura generatoare de idei și emoții, să stimuleze dorința de a-și exprima gândurile și emoțiile. Treptat, de la plăcerea lecturii, apare necesitatea lecturii și se formează  deprinderi de lectură pe tot parcursul vieții.

Margareta CEBOTARI, specialist principal, BNRM

Educația pe tot parcursul vieţii este o modalitate, care obligă pe toţi, indiferent de profesie, de vârstă, să învețe continuu pentru a face faţă avalanşei de schimbări informaționale, tehnologice, științifice, culturale din societate, având ca scop final dezvoltarea  multilaterală a persoanelor, bazată cunoaștere.

Strategiile de dezvoltare socială și tehnologiile actuale sunt marcate de necesitatea de adaptare, inovaţii, educația pe tot parcursul vieţii. Serviciile esenţiale pe care bibliotecile publice din Republica Moldova le pun la dispoziţia comunităţilor locale în ceea ce priveşte incluziunea digitală, incluziunea socială, învăţarea pe tot parcursul vieţii şi modalităţile de încadrare în muncă, sporesc rolul exercitat de serviciile respective, prin asistenţa pe care o acordă la realizarea obiectivelor Uniunii Europene privind educația/ învăţarea pe tot parcursul vieţii.

Desigur, educația și formarea personalității este o problemă globală în contextul numeroaselor schimbări determinate în toate domeniile de activitate de evoluția rapidă a științei și tehnicii. La toate aceste schimbări omul trebuie să se adapteze prin educație/ învățare pe tot parcursul vieții. Competențele-cheie, dezvoltate prin intermediul bibliotecilor publice,  definite drept  – cunoștințe, abilități și atitudini – vor susține participanții la activitățile organizate de biblioteci în sprijinul educației pe parcursul vieții, în autorealizarea lor în viață, în găsirea unui loc de muncă, în participarea activă  a lor în viața socială

Reieșind din considerentele expuse mai sus, una din prioritățile profesionale ale anului 2021 definește necesitatea diversificării activităților de dezvoltare a personalității prin intermediul lecturii. Respectiv, această este una din orientările specifice ale ediției  a patra a Proiectului cultural Programul Național LecturaCentral.

În sprijinul  realizării ediției a patra a Programului Național LecturaCentral Biblioteca Națională a Republicii Moldova  a elaborat o nouă ediție metodologico-practică în ajutorul bibliotecarilor: „Dezvoltarea competențelor din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții: rolul și locul lecturii”, care a fost lansată în cadrul Conferințelor Zonale – 2021.

După cum menționează în articolul-argument din deschiderea publicației Vera Osoianu, director adjunct al BNRM, lucrarea vine să asigure suportul metodologic necesar și va fi de mare ajutor bibliotecilor de toate tipurile, dată fiind responsabilitatea fiecăreia în domeniul de promovare a cărții și lecturii. Autorii și-au propus să abordeze mai aprofundat rolul lecturii în alfabetizare, considerată fundament serios pentru bunăstarea emoțională și fizică, creșterea intelectuală și securitatea economică. Un alt aspect reflectat în lucrare este legat de lecturile profesionale și capacitatea acestora de a îmbunătăți comunicarea și de a stabili conexiuni. În ultimii ani bibliotecile publice se implică tot activ în promovarea mișcării Știința Deschisă, astfel autorii evidențiază și unele servicii, forme, metode de sporire a vizibilității online a bibliotecii în general și a serviciilor în special.

Lucrarea inserează șapte articole în care sunt prezentate informații teoretice și practice, elaborate  de specialiștii Direcției Cercetare și Dezvoltare în Biblioteconomie și Științe ale Informării, după cum urmează: Rolul lecturii în dezvoltarea competențelor de alfabetizare (Ludmila Corghenci); Lectura profesională: metodă eficientă de studiu (Lilia Povestca); Favorizarea și stimularea Științei Deschise de către biblioteci (Victoria Vasilica, Angela Drăgănel); Furnizarea de servicii specifice bibliotecii în susținerea învățării pe parcursul vieții (Margareta Cebotari); Biblioteca prin Lectură: mai vizibilă și accesibilă la distanță (Natalia Ghimpu); Perfecționarea modalităților de lectură ale utilizatorilor (Ecaterina Dmitric); Tehnici de cercetare statisticpă privind promovarea cărții și lecturii (Valentina Popa, Svetlana Ucrainciuc).         Pentru doritorii de a studia mai multe informații  la tema dată, în cuprinsul publicației se regăsește lista bibliografică selectivă Promovarea lecturii ca bază pentru dezvoltarea multilaterală (71 tit).

 Lucrarea este publicată în Repozitoriul Național Tematic în Biblioteconomie și Științe ale Informării din Republica Moldova Mold-LIS de pe site BNRM. Mod de acces: http://moldlis.bnrm.md/bitstream/handle/123456789/1388/Dezvoltarea%20competentelor.pdf?sequence=1&isAllowed=y

Margareta CEBOTARI,

specialist principal, DCDB, BNRM

Mă informez. Particip la Proiecte: InfoBuletin, 2021, nr. 6 (22). Disponibil:

Bibliotecile publice din Republica Moldova organizează diverse activități de promovare a cărții și lecturii în cadrul ediției a patra a Proiectului Cultural Programul Național LecturaCentral. Motivul, pentru care acest proiect, inițiat de BNRM, are continuitate se datorează succesului pe care l-a avut pe parcursul celor trei ediții, atât în rândul bibliotecilor publice teritoriale, cât și în rândul publicului comunităților aflate în aria lor de servire.  Succesul îl putem constata prin contemplarea multiplelor postări despre aceste activități pe rețelele de socializare dezvoltate și administrate de BNRM: pagina Facebook „Programul Național LecturaCentral” (https://www.facebook.com/pnlc.bnrm) și grupul de discuții Facebook „LecturaCentral” (https://www.facebook.com/groups/205286133498142).

În sinteza indicatorilor statistici privind implicarea bibliotecilor publice teritoriale (BPT)  în realizarea ediției a patra a  Programului Național LecturaCentral, pe parcursul primului trimestru al anului 2021, Biblioteca Națională a Republicii Moldova a prezentat date impresionante ale activității BPT.

Datele statistice au fost colectate, procesate și sintetizate de Centrul de Statistică al BNRM în baza Sistemului statistic de raportare online a bibliotecilor publice teritoriale (ORT). (https://www.facebook.com/cs.bnrm/photos/a.1607577636129604/2864795083741180).

Un alt succes poate fi considerat faptul că scriitorii/ cercetătorii invitați să participe la acest proiect sunt prezenți din an în an la întâlnirile off-line și on-line cu cititorii operelor lor. Am menționa aici implicarea prodigioasă a scriitorilor Iulian Filip, Aurelian Silvestru, Vasile Romanciuc, Dumitru Crudu, Oleg Serebrian, cercetătorii  Nina Corcinschi, Alex Cozmescu, Dorian Furtună etc.

Diversificarea continuă a activităților organizate de bibliotecile publice vin în sprijinul dezvoltării multilaterale a personalității, acest aspect fiind unul din obiectivele specifice ale ediției a patra a Programului Național LecturaCentral, deoarece lectura este contextul în care adevăratele valori se repliază, se întipăresc în conștiință pentru a rezista în timp și a contura, într-un final, formarea și dezvoltarea personalității. Valorile astfel obținute pot contribui la crearea și susținerea valorilor esențiale ale comportamentului uman prin educația morală, educația intelectuală, educația estetică, educația psihofizică etc.

Pentru a spori șansele la educație de calitate, bibliotecile pot interveni cu activități de formare a culturii lecturii în cadrul unor ateliere de lectură, cluburi de lectură, cenacluri literare etc. În concordanță cu cerințele actuale ale perioadei pandemice, activitățile sunt abordate dintr-o perspectivă inovatoare, stimulativă, creativă în format online. Astfel bibliotecile continuă să se racordeze la obiectivele formării cultural-spirituale, la crearea universului intelectual și moral al membrilor comunității în care activează.

 Anume în cadrul unui atelier/ club de lectură se poate citi altfel. Deoarece în cadrul lor au loc dialoguri, discuții, dezbateri, are lor procesul de decodificare a textelor literare/ non-literare. Obiectivul principal al unui club de lectură este să crească dorința membrilor comunității de a citi și să se bucure de lectură într-un alt mod, nu ca un act individual, privat și solitar, ci ca o dimensiune publică care implică dezbateri și confruntări ale diferitor puncte de vedere etc.

 Ar fi binevenit ca fiecare bibliotecă să organizeze ateliere/ cluburi de lectură în format offline / online care pot contribui din plin la formarea culturii lecturii, gândirii critice etc.  Dincolo de orice discuție despre utilitatea ei, anume lectura ocupă locul central în formarea multilaterală a persoanelor și integrarea ulterioară a lor în viața socială/ comunitară.

Margareta CEBOTARI, specialist principal,

Secția Dezvoltare în Biblioteconomie și Științe ale Informării, BNRM

Manualul practic  „Biblioteconomie și Științe ale Informării”este o carte care conține o compilație cuprinzătoare de conținut din domeniul biblioteconomie și știința informării cu intenția de a-l explica. Acest manual este un  produs pentru a satisface nevoile de formare continuă a bibliotecarilor.

Manualul reprezintă instrumentul de lucru cel mai important pentru educația nonformală și informală, deoarece el realizează funcții fundamentale:

  • de informare;
  • de structurare logică, de ghidare a formării continue;
  • funcția de îmbogățire a cunoștințelor și capacităților;
  • funcția de autoinstruire.

Recomandăm utilizarea manualului pentru formatori din cadrul centrelor de formare naționale, departamentale, teritoriale fiindcă:

  • reprezintă un instrument didactic cu rol de ghid, de orientare a activităților educaționale, respectiv de selectare a conținuturilor în vederea atingerii obiectivelor educației nonformale și informale;
  • este un suport în selectarea subiectelor pentru elaborarea ofertelor educaționale (Dezvoltarea colecțiilor de bibliotecă; Servicii oferite de biblioteca publică; Voluntariatul în bibliotecă, etc.)
  • conținuturile sunt expuse într-o forma detaliată (Comunicarea și marketingul de bibliotecă; Atestarea personalului de specialitate din bibliotecile publice, etc.)
  • reprezintă suport informațional la elaborarea testelor de evaluare a cunoștințelor participanților la activitățile educaționale (Care sunt principiile care stau la baza activității bibliotecii publice? Care sunt funcțiile și rolurile bibliotecii publice; Identificarea centrelor biblioteconomice naționale, departamentale și teritoriale, etc.);
  • pot fi folosite întrebările de recapitulare a cunoștințelor de la sfârșitul fiecărui capitol:
  • Identificați definițiile termenilor „colecții de bibliotecă” și „resurse informaționale”. Cum definiți un document de bibliotecă?
  • Specificați tipurile de evidență a documentelor de bibliotecă?
  • Din care motive pot fi casate documentele de bibliotecă?
  • Alcătuirea exercițiilor practice (cum se completează tabelul/fișa Casarea documentelor de bibliotecă);
  • suport în elaborarea curriculum-urilor la anumite subiecte (ex.: Deoontologia profesională);
  • inițierea unor cursuri pentru noi angajați/începători;
  • la sfârșitul capitolului sunt referințe bibliografice pentru fiecare tema abordata și pot fi recomandate pentru lecturi profesionale (sunt publicații nu doar în format tradițional, dar și în acces deschis);
  • contribuie la dezvoltarea gândirii critice, selectarea ideilor, etc. (Formulați individual esența Legilor lui Ranganathan).

Pentru instruiți acest manualconstituie un instrument de lucru important, cu ajutorul căruia ei se informează și se formează. Nu constituie doar un depozitar de informații, ci și prilej de dezvoltare a gândirii, a capacităților și competențelor profesionale redat într-un limbaj adecvat. De asemenea, contribuie la îmbogățirea/reînnoirea cunoștințelor de specialitate (de la Biblioteca şi rolul ei în societatea modernă până la elaborarea Politici de cercetare în biblioteca publică).Formabilii pot să exerseze asupra conținuturilor asimilate, să-și îmbogățească vocabularul profesional și nu în ultimul rând să-și autoevalueze cunoștințele și pregătească pentru atestare.

Bibliotecarul erei digitale trebuie să fie dispus să învețe pe tot parcursul vieții pentru a fi pregătit să răspundă provocărilor. Vor conta atât competențele profesionale deținute, cât și deschiderea pentru a le dezvolta, cât timp și resurse vor fi investite pentru a face față schimbărilor în domeniul tehnologiilor, fără de care activitatea bibliotecii este de neconceput.

Manualul practic „Biblioteconomie și Științe ale Informării”este un „profesor” erudit care știe răspunsul la o suită de întrebări de specialitate și poate fi accesat la adresa: http://www.bnrm.md/index.php/publicatii/lucrari-didactice

Lilia POVESTCA,

Biblioteca Națională a Republicii Moldova

În perioada actuală termenii „educație deschisă”, „educație la distanță”, „învățământ la distanță”, „educație online” sunt termeni care fac parte din viața, activitatea bibliotecarilor. Bibliotecarii s-au aventurat în educația online pentru a-și extinde cunoștințele și abilitățile profesionale. Educația online este disponibilă 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână, de oriunde din lume care se referă la educația facilitată folosind tehnologia online în rețea.

În literatura de specialitate specialiștii menționau avantajele instruirii online, primele experiențe de aplicare în practică. Anul pandemic 2020, cauzat de virusul Covid-19, a grăbit, a mobilizat comunitatea bibliotecară, furnizorii de educație continuă să utilizeze activ educația online.

Educația online presupune învățarea planificată și organizată a bibliotecarilor cu utilizarea tehnologiei pentru a efectua sarcini concepute pentru predarea față-în-față.

Cu toate că există opinii precum că învățarea online este de o calitate mai scăzută decât învățarea față-în-față, mulți experți consideră că acest tip de educație are un șir de avantaje: cheltuieli reduse (30% mai puţin decât organizarea unui curs în format tradițional); implicarea personalităților/formatorilor notorii în procesul de instruire; ridicarea nivelului profesional a bibliotecarilor din diferite regiuni; pregătirea profesională a specialiştilor în domenii; programe actualizate de instruire; regim comod pentru atestarea personalului bibliotecar, etc. Reieșind din aceste avantaje, putem afirma că la etapa actuală provocată de criza pandemică, educația online din oportunitate a devenit o necesitate la etapa de astăzi pentru bibliotecari.

 Pe de o parte, educația online presupune aplicarea unor instrumente, platforme ca Zoom, Google Meet, Cisco Webex, etc. pentru a instrui bibliotecarii în timp real. Oferă posibilitatea de a fi organizate videoconferințe, ateliere, training-uri profesionale. Participanții la instruire/formatorii pot partaja prezentări, demonstra la ecran informații, video, comunica prin chat, răspunde la întrebări, lucra în grupuri concomitent. Tehnologiile devin sprijin/suport esențial în organizarea activităților educaționale. Pe de altă parte, învățarea online, implică mult mai multă planificare și proiectare pentru organizarea unor activități calitative și structurate corect metodologic: predarea, evaluarea, planul angajamentelor. Pentru a organiza un curs online de succes și eficient necesită implicare, resurse, timp, competențe digitale atât din partea instructorilor, cât și a participanților. Formatorul devine designer de instruire care are nevoie de experiență în proiectarea cursurilor online.

Atunci când vorbim despre educația online ne referim la resursele educaționale deschise, cursuri deschise online, literatura de specialitate online, repozitorii instituționale și tematice, tipuri de cultură deschisă, cercetarea deschisă, educația știrilor false, implicarea tinerilor bibliotecari în știință, ce sunt și cum funcționează mobilitățile virtuale. O mobilitate virtuală oferă oportunitatea de a avea acces la resurse, de a interacționa cu cadrele didactice/experți/cercetători/ oameni de cultură/formatori, alți specialiști în format virtual, de a ne familiariza cu moduri diferite de învățare, dar fără a fi nevoie de deplasări fizice.

Drept concluzie putem afirma: în contextul pandemiei cauzate de Covid-19, a apărut nevoia de a deplasa accentul de pe instruirea fizică pe cea virtuală sau de a îmbina cele două tipuri într-o formulă funcțională optimă. 

Explorați, învățați, accesați, organizați, comunicați indiferent online sau tradițional!

Lilia POVESTCA,

Biblioteca Națională a Republicii Moldova

Vorbitul de bine la români   

Iulian FILIP

Festivalurile cărturărești se întâmplă la răscrucea proiectelor  celor mai importante și mai ambițioase biblioteci cu valul actual de lansări, în tot mai multe localități, a noi festivaluri, pretextate de elemente emblematice pentru localitatea respectivă. Contextul pandemic a suplimentat provocările și testările pe partea aceasta a existenței noastre, atenția și polemicile tensionate concentrându-se asupra crucii medicilor și spitalelor neîncăpătoare, insuficienței echipamentului de calitate, medicamentelor, vaccinurilor, asupra școlilor și elevilor, echipamentului insuficient pentru învățământul la distanță, asupra instituțiilor de cultură, între care bibliotecile… chiar ce fac bibliotecile?

 Statutul acestor instituții de răscruce anume în aceste situații de criză s-a deslușit mai limpede pentru mai multă lume, îndeosebi în relația cu școlile. Limbajul on-line, impus școlilor, au evidențiat  bibliotecile cu proiectele multiple, deschise provocator, mai întâi de toate, către școli, către elevii și pedagogii „exilați” acasă, implicând, tradițional, partenerii scriitori, editori să nu uite de întâlnirile cu cititorii, chiar dacă în formulă virtuală mai adeseori…

Pandemia m-a prins într-o colaborare mai  strânsă cu Biblioteca Națională, iar ediția Programului Național LecturaCentral  din 2020 a dezvăluit întreg potențialul acestei formule complexe de servicii culturale. Nuanțarea novatoare a celor 10 întâlniri cu 10 scriitori în 10 localități a venit de la alegerea… democratică a scriitorilor de către localități. Mi-a plăcut să constat că au vrut să se întâlnească cu mine bibliotecarii din raionul Strășeni, iar, în consecință, a rezultat Festivalul O pâine de la iepure și o carte de la Iulian Filip.  S-a mai vorbit despre acest festival pe baza cărții mele pentru copii, festival care a durat două luni, cu postări  pe rețele și cu o lansare zoom-zăită a cărții, apărută la sfârșitul Festivalului, iar la încheiere strășenenii au decis că-l vor tradițional, în fiecare septembrie. Iepurii au votat în unanimitate, autorul… ce să facă autorul? Cu iepurii… la împărțire!

Dar ceea ce a lansat   Direcția Cultură, Turism, Tineret și Sport a Consiliului raional Drochia, în colaborare cu BPR ”Iulian Filip”, în parteneriat cu Biblioteca Națională a Republicii Moldova și Biblioteca Națională pentru Copii ”Ion Creangă”– Festivalul creației iuliene ”FILIPIADA  2021 – mi s-a părut un proiect prea complex, ca să mă… „cuprindă” cu toate libertățile mele, dar… rău nu avea cum să fie. Era acasă! O ambiție drochiană – să țină cont de alte formule de implicarea mea, dar să fie ca… niciunde!

Îmi pare bine că nu am avut dreptate – ceea ce s-a declanșat pe rețele, forfota de la bibliotecile din Sofia, Pelenia, Mândâc, Cotova, Nicoreni, Dominteni, Drochia, Ochiul-Alb, Hăsnășenii Mari, Țarigrad, la liceele și școlile de artă din Drochia m-a copleșit  cu parada de modalități și căutări de alte feluri  de cetire, de înscenare, de aranjamente muzicale, de înțelegere a diferitor poezii. Motivarea convingătoare  a determinat implicarea în competiție a lumii  nepoților, copiilor, tinerilor, maturilor, buneilor. Învingătorii pentru toate categoriile pot susține un spectacol de gală de toată frumusețea și diversitatea.

Care e atitudinea autorului pentru asemenea modalitate – festivalieră! –  de punere la lucru a scrierilor sale? Am răspuns de mai multe ori acestei întrebări, îndeosebi când motivarea originală generează o relație eficientă a cititorilor neordinari cu textele ce li se potrivesc, care-i pun în valoare. Scriitorul scrie. Cititorul citește. Le face bine să se întâlnească, să se cunoască? Mie mi-s dragi cititorii mei – să-i cunosc. În  festivalul de la Drochia i-am admirat pe rețele și m-am bucurat să-i revăd pe unii, să-i descopăr pe alții, neștiuți anterior. Ce urmează? Urmare a acestor întrebări, am sugerat – pentru căutarea răspunsurilor! – întemeierea la Biblioteca Publică raională din Drochia a unui atelier de creativitate și parteneriate Casa Greierului.  M-am bucurat că sufletele dragi de la bibliotecă și de la Direcția Cultură, Turism, Tineret și Sport a Consiliului raional Drochia au acceptat modalitatea și au înțeles rațiunea  amenajării unei camere cu cărțile, picturile, bagatelele grafice și alte baze de date, depozitate aici pentru eventualii întrebătorii de mai mult Iulian Filip…  

Dar m-a convins definitiv că la Drochia – vorba academicianului Mihai Cimpoi – e mai multă sensibilitate pentru cultură firul incandescent al continuității, care se toarce cu aceleiași înțelegere și după  alegeri, iar noile proiecte culturale promovate de colegii mei din dimensiunea culturală sunt susținute de administrația actuală a raionului, precum au fost susținute și proiectele anterioare de către administrațiile precedente. Cum să nu salut această rațiune în raport cu ceea ce e prioritar în cele mai avansate civilizații?

Social

Blog Stats

  • 123.827 hits

Categorii

Contacte

022 240070; 022240443

9.00 -17.00

slideshare

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 28 de urmăritori

Niciun eveniment viitor