Bibliotecile Publice Teritoriale din Republica Moldova

Agenția de Guvernare Electronică (AGE) oferă suportul informațional și metodologic instituțiilor publice care doresc să-și modernizeze și să-și eficientizeze serviciile prestate către populație, cu ajutorul platformelor și instrumentelor guvernamentale electronice disponibile, prin instruirea continuă a diferitor categorii și grupuri interesate angajate în sistemul public, care ulterior devin e-ambasadori și promotori ai guvernării digitale.

Astăzi, 20 mai 2022,  Agenția de Guvernare Electronică, în parteneriat cu Biblioteca Națională a Republicii Moldova (BNRM) și Centrul de Formare Continuă în Biblioteconomie și Științele Informării, a organizat un webinar cu privire la serviciile electronice de actualitate pentru dezvoltarea competențelor digitale și promovarea produselor de guvernanță digitală în rândul personalului angajat în biblioteci. La eveniment au participat circa 70 de participanți, e-ambasadori, reprezentanți ai bibliotecilor naționale, publice, teritoriale, orășenești, raionale, universitare și specializate din diferite localități ale Moldovei.

Participanții au menționat că unul dintre serviciile prestate de biblioteci se referă la serviciile de e-guvernare prin care sunt promovare cunoștințele și abilitățile de accesare și operare pe platformele guvernamentale, iar cunoștințele acumulate de e-Ambasadori în cadrul cursului vor fi aplicate în procesul de asistare a vizitatorilor bibliotecii în vederea utilizării tehnologiei la accesarea serviciilor electronice. „Biblioteca este un serviciu public și are datoria să-și diversifice serviciile oferite beneficiarilor bibliotecii, iar acest proces este bazat pe utilizarea tehnologiilor informaționale”, a menționat Ludmila Corghenci, șefa Centrului de Formare Continuă în Biblioteconomie și Științele Informării.

Ca și plan de perspectivă, AGE și BNRM au convenit asupra unor ulterioare sesiuni de informare care vor aborda tematica noilor servicii electronice guvernamentale așa ca MobiSign, MDelivery etc, pe care AGE urmează să le lanseze în perioada următoare.

Disponibil – https://egov.md/ro/node/39355?fbclid=IwAR3R8CcGJQx70vc5zt_odx2ben_Jxi3EY42B07nAynK1gvprnUIJXXa4idA

Mă informez. Particip la proiecte: InfoBuletin, 2022, nr. 4. Disponibil:

🙏In memoriam Alexe RĂU – 7 ani de la trecerea în neființă

Veșnică să îi fie amintirea!

‼️‼️ În contextul anului profesional 2️⃣0️⃣2️⃣2️⃣ „Anul consolidării relațiilor dintre bibliotecă și comunitate”, o abordare filosofică reprezintă prezentarea „Despre vocația bibliotecii publice”, semnată de Alexe Rău, ex-director al BNRM prin care atribuie câteva elemente definitorii în ceea ce privește conceptul de Comunitate și Bibliotecă:

📌 COMUNITATE

Henri Bergson.Introducere în metafizică:

– Viaţa socială nu este o deprindere dobândită şi transmisă;

– Omul este dat pentru cetate la fel cum furnica pentru muşuroi.

Omului îi este dat de la natură să vieţuiască în comunitate.La fel cum majoritatea vieţuitoarelor.

Deosebirea dintre om şi furnică:

-Furnica este dată cu instrumentele gata făcute

-Omul trebuie să-şi inventeze şi să-şi reinventeze mereu instrumentele

Omul este dat de Dumnezeu şi de natură ca fiinţă inovatoare.Modusul uman este unul inovaţional din primordialitate.

Primul instrument de cooperare şi coordonare creat de om este limbajul

-Funcţia primitivă a limbajului – a stabili o comunicare în vederea unei cooperări

-Primele înscrisuri: ordine şi avertismente.

Apoi li se adaugă funcţiile de instruire şi securitate

-Algoritmizarea acţiunilor indivizilor pentru a constitui din ele acţiuni colective = uniformizare

📌 BIBLIOTECA

În virtutea cooperării comunitare şi a diviziunii treptate a muncii, însemnările, înscrisurile, ordinele, averstismentele, instrucţiunile ş.a.erau destinate întregii comunităţi şi au început să fie păstrate într-un singur loc

– Primele biblioteci( cea a hitiţilor din capitala lor Hattuşaş(sec.XX î.e.n.) , cea din Babilon ş.a.) păstrau scrisuri cu destinaţie pragmatică de care se ghidau comunităţile, statul.Funcţia principală a primelor biblioteci era aceea de a fi instrumente de coordonare şi cooperare, deci de uniformizare;

– Primele biblioteci publice au fost produsul vocaţiei comunitare a omului;

Vocaţia primelor biblioteci publice era, în consens cu ontologia scrisului şi a cărţii, aceea de a fi memorie colectivă

Funcţiile memoriei descrise în literatura de specialitate:

– acumularea, conservarea, regăsirea, comunicarea informaţiei;

– integrarea fiinţării umane în timp,asigurarea continuităţii fiinţiale;

– prin subfuncţia de actualizare, de conexiune între prezent şi viitor, memoria menţine orientarea omului către progres, către nou;

– Premiză şi întreţinătoare a conştiinţei.

Se aseamănă cu statutul funcţional al bibliotecii?

Vocaţia primelor biblioteci publice era, în consens cu ontologia scrisului şi a cărţii, aceea de a fi memorie colectivă

Funcţiile memoriei descrise în literatura de specialitate:

– acumularea, conservarea, regăsirea, comunicarea informaţiei;

– integrarea fiinţării umane în timp,asigurarea continuităţii fiinţiale;

– prin subfuncţia de actualizare, de conexiune între prezent şi viitor, memoria menţine orientarea omului către progres, către nou;

– Premiză şi întreţinătoare a conştiinţei.

Se aseamănă cu statutul funcţional al bibliotecii?

Vocaţia primelor biblioteci publice era, în consens cu ontologia scrisului şi a cărţii, aceea de a fi memorie colectivă

Funcţiile memoriei descrise în literatura de specialitate:

– acumularea, conservarea, regăsirea, comunicarea informaţiei;

– integrarea fiinţării umane în timp,asigurarea continuităţii fiinţiale;

– prin subfuncţia de actualizare, de conexiune între prezent şi viitor, memoria menţine orientarea omului către progres, către nou;

– Premiză şi întreţinătoare a conştiinţei.

Se aseamănă cu statutul funcţional al bibliotecii?

– Când a fost intuit pericolul uniformizării unilaterale, biblioteca s-a orientat şi spre conservarea diversităţii şi a individualităţilor

Două faţete ale arhetipului bibliotecii publice:

1.”Casa cu scrisuri”(inscripţie descoperită în mormântul lui Shepsecafankh, la Gisa(n.2894 î.e.n.);

2.”Farmacie pentru suflet”- inscripţie încrustată la intrarea în biblioteca din Theba(1300 î.e.n.);

Ca şi comunitatea, biblioteca, efect al acesteia, evoluează în timp pe temeiul dialecticii a două principii:

1.uniformitate- diversitate;

2.Tradiţie – inovaţie;

3.Stabilitate – schimbare;

4.Funcţii – unelte.

Prezentarea integrală poate fi urmărită la următorul link: https://www.slideshare.net/VasilicaVictoria/despre-vocaia-bibliotecii-publice

Mă informez. Particip la Proiecte. InfoBuletin, Nr. 3 (28), 2022. Disponibil:

Mă informez. Particip la proiecte: InfoBuletin, 2022, nr. 2. Disponibil:

Margareta CEBOTARI,

BNRM, specialist principal Direcția Cercetare și Dezvoltare în Biblioteconomie,

membru al CT nr. 1 ”Biblioteconomie. Informare. Documentare”

 Standardele internaționale și standardele naționale se aplică în baza unor acorduri de colaborare la care Republica Moldova face parte. Standardizarea activității bibliotecare în Republica Moldova are drept scop realizarea a două obiective principiale: asigurarea unității naționale în biblioteconomie, informare și documentare; alinierea instituțiilor din Sistemul Național de Biblioteci la metodologiile și tehnologiile moderne aplicate în domeniul biblioteconomicComitetul Tehnic nr. 1 „Biblioteconomie. Informare. Documentare” (CT nr. 1), care  activează în cadrul Institutului de Standardizare din Moldova (ISM),  asigură examinarea, elaborarea și aplicarea în practica bibliotecilor din Republica Moldova a standardelor în domeniul biblioteconomic. Membrii CT nr. 1 au drepturi și obligații  prestabilite conform cerințelor în domeniul standardizării. În atribuțiile Comitetului Tehnic nr. 1 intră, în special, traducerea standardelor  internaționale care se referă la principiile, metodele și practicile de organizare a activității bibliotecilor, centrelor de informare și documentare, arhivelor, științei informației și editare, înaintarea către ISM a propunerii de adoptare a standardelor  moldovenești în domeniul biblioteconomiei (SM ISO).

Documentele de standardizare sunt un suport esențial în funcționarea eficientă a bibliotecilor și în adaptarea la cerințele  actuale de dezvoltare și modernizare, deoarece avantajele activității de standardizare se manifestă în toate fazele circuitului info-documentar.

Rămânând adepții ideii că standardele de specialitate sunt expresia principală a menținerii corectitudinii în organizarea activității instituțiilor bibliotecare, recomandăm pentru bibliotecile publice teritoriale crearea condițiilor optime de acces direct la acest tip de documente, achiziționarea lor  în colecțiile bibliotecilor publice teritoriale, ca factori care pot contribui la  dezvoltarea proceselor de bibliotecă și  diversificarea serviciilor conform cerințelor comunității moderne.

Informații despre standardele SM ISO  în domeniul „Biblioteconomie. Informare. Documentare” sunt publicate în rubrica „Comitetul Tehnic” pe pagina web a Bibliotecii Republicane Tehnico-Științifice (BRTȘ), care deține secretariatul CT nr. 1  (https://brts.md/?page_id=107). Informația este actualizată anual.

Lista standardelor actualizată la 03.01.2022 poate fi descărcată aici: https://drive.google.com/file/d/1qhZErz7AYJ0OWAPMoVP4RtknQdkZTbTC/view

Standardele sunt protejate de dreptul de autor. Conform articolului 16, alineatul 2 al Legii nr. 20 din 04.03.2016 cu privire la standardizarea națională, dreptul de publicare (editare) și difuzare a standardelor moldovenești aparține organismului național de standardizare (ONS). Totodată, conform art. 5, alin. 2 în calitate de ONS este recunoscut Institutul de Standardizare din Moldova, deci  dreptul de autor asupra standardelor  este deținut de această instituție (http://www.standard.md/).

Institutul de Standardizare din Moldova oferă acces la standarde în conformitate cu „Politica privind dreptul de autor asupra standardelor” (https://standard.md/public/files/2018/POLITICA_DREPT_DE_AUTOR.pdf).  

Etapele de achiziționare a standardelor,  tarifele la serviciile de comercializare prestate de către Institutul de Standardizare din Moldova sunt prezentate pe pagina web a acestei instituții (https://standard.md/?page_id=3289&lang=ru).

Odată cu procurarea standardelor necesare, bibliotecile își asumă respectarea cerințelor „Politicii privind dreptul de autor asupra standardelor” elaborată de ISM, printre care menționăm: neadmiterea multiplicării libere a textelor standardelor și transmiterea către terțe persoane/instituții a copiilor standardelor sau a pasajelor din aceste standarde;  la necesitate se admite cumpărarea mai multor exemplare de standarde în condiții speciale, în conformitate cu cerințele ISM de respectare a dreptului de autor etc.

Bibliografie de recomandare:

  1. Cebotari, Margareta. Evaluarea impactului bibliotecilor: prevederi standardizate / Margareta Cebotari // Magazin bibliologic. –  2018. –  Nr 3/4. –  P. 31-36. – Mod de acces: http://moldlis.bnrm.md/bitstream/handle/123456789/1008/Cebotari_Evaluarea.pdf?sequence=1&isAllowed=y (Accesat 27.01.2022).
  2. Cebotari, Margareta. Standardizarea în Biblioteconomie. Importanța cunoașterii și aplicării standardelor profesionale în bibliotecile din Republica Moldova: studiu aplicativ / Margareta Cebotari // Magazin bibliologic. –  2019. –  Nr 1/2. –  P. 90-100. – Mod de acces: http://moldlis.bnrm.md/handle/123456789/1018 (Accesat 27.01.2022).
  3. Cebotari, Margareta. Standardizarea în biblioteconomie, informare și documentare [online]. Mod de acces: https://bibliotecipublicerm.wordpress.com/2021/03/17/standardizarea-in-biblioteconomie-informare-si-documentare/ (Accesat 27.01.2022).

Elena PINTILEI, director general, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

Activitatea curentă a Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova, proiectele şi progra[1]mele în derulare sunt în concordanţă cu misiunea principală a unei instituţii naţionale, care se preocupă de capitalizarea şi conservarea moştenirii intelectuale, prin organizarea, prelucrarea, valorifi carea şi disponibilizarea, precum şi prezervarea patrimoniului docu[1]mentar naţional. Pe parcursul a 30 de ani, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova a desfăşurat o am[1]plă activitate ştiinţifi co-bibliografi că, cu un repertoriu de publicaţii instituţionale care au devenit instrumente sigure şi resurse informaţionale valoroase pentru cercetători, uniuni de creaţii, bibliotecari, studenţi etc. Prezenţa Calendarului Naţional în lista publicaţiilor Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova vorbeşte despre nivelul de cercetare ştiinţi[1]fi co-bibliografi că şi enciclopedică în cadrul celei mai importante instituţii de profi l din ţară. Prin urmare, dezvoltarea şi menţinerea acestui proiect editorial pe parcursul a 30 de ani reprezintă un efort managerial considerabil, graţie competenţelor profesionale şi viziu[1]nilor predecesorilor noştri. Pe parcursul anilor, cercetătorii bibliografi din cadrul secţiei Cercetare bibliografi că – bibliografi i Ion Madan, Tamara Isac, Nina Melenciuc, Elena Sănduţă (col. red.), Valeria Matvei (col. red.) ş.a. – în tandem cu membrii colegiului de redacţie – Petru Soltan, Andrei Eşanu, Aurel Marinciuc, Iurie Colesnic, Vlad Pohilă ş.a., mai nou Elena Balinschi şi Ion Xenofontov – prin cercetarea sistematică şi actualizarea resurselor informaţionale consultate, au contribuit consecvent la reconstituirea adevăru[1]lui istoric şi ştiinţifi c naţional. Totuşi, marele merit în ce priveşte existenţa „Calendarului Naţional” – şi cred că este nu doar părerea mea – îi revine regretatului director general al BNRM, Alexe Rău, biblio[1]tecar, scriitor, fi losof. El a iniţiat, în 1993, editarea unei publicaţii destinate bibliotecarilor, „Calendarul Bibliotecarului”, devenind cel mai de sufl et proiect cultural. Această publi[1]caţie a fost, poate, proiectul cultural la care a ţinut cel mai mult. Anume sub vegherea şi grija sa neîncetată, de la an la an, acesta a devenit tot mai bogată, ca tematică şi conţinut, mai atrăgătoare sub aspect grafi c, devenind o sursă de informare culturală foarte căutată nu doar de bibliotecari, ci, cu timpul, şi de jurnalişti, pedagogi, oameni de cultură, func[1]ţionari publici etc. Ţinându-se cont de sugestiile formulate de mai multe personalităţi ale culturii, ştiinţei şi vieţii publice din Republica Moldova, din anul 2000, ediţia s-a numit „Calendar Naţional”, cu menţiunea că acest titlu „ar refl ecta mai adecvat conţinutul lu[1]crării, destinat nu doar specialiştilor de la biblioteci, dar şi altor categorii de cititori”. Regula de aur în procesul de elaborare a „Calendarului Naţional” a fost şi rămâne: verifi carea, ordonarea, sistematizarea, sintetizarea şi prezentarea corectă şi veridică a in[1]formaţiilor depistate. Pe parcursul celor 30 de ani au fost generate noi idei, opinii, para[1]digme, direcţii de identifi care a informaţiilor, care au contribuit la dezvoltarea structurală şi calitativă a „Calendarului Naţional”. La ceas aniversar 4 „Calendarul Naţional”, conceput iniţial ca o resursă informaţională care satisface ne[1]cesităţile informaţionale şi asigură buna funcţionare a bibliotecilor publice din ţară, a devenit o publicaţie culturală de referinţă, solicitată de către principalele instituţii din stat: Preşedinţia, Parlamentul, Guvernul, Banca Naţională, Poşta Moldovei, misiunile diplo[1]matice din ţară şi de peste hotare, agenţiile de presă şi mass-media, instituţiile de cultură şi educaţionale, uniunile de creaţie, scriitorii, cercetătorii etc. „Calendarul Naţional” îndeplineşte toate condiţiile necesare de acumulare, stocare, prelucrare şi diseminare a cunoştinţelor enciclopedice şi reprezintă o bază de date cu caracter enciclopedic de nivel naţional, cu perspective bune pentru era digitală. Graţie echipei Bibliotecii Naţionale şi a colecţiilor care sunt gestionate de această prestigioasă instituţie de cultură, dar şi contribuţiei permanente a echipei de autori: Nata[1]lia-Maria Şveţ, Maria S. Ciobanu, Elena Balinschi, fi ecare ediţie a „Calendarului Naţional” a devenit individuală în felul său, deosebită şi unică prin personalităţile prezente, ale căror poveşti de viaţă şi activitate se regăsesc în paginele publicaţiei în fi ecare an. La ceas aniversar, vreau să le mulţumesc colegilor care pe parcursul a 30 de ani şi-au îndeplinit cu atenţie şi dedicaţie misiunea selectând personali tăţi şi date remarcabile şi au făcut tot posibilul ca anuarul enciclopedic „Calendarul Naţional” „să fi e sorbit de ochii flămânzi” ai cititorului, devenind cartea de vizită a Bibliotecii Naţionale.

Preluat din: Calendar Naţional 2022 / Biblioteca Naţională a Republicii Moldova ; director general: Elena Pintilei ; coord.: Veronica Borş ; Ludmila Şimanschi ; aut.: Elena Barbos-Balinschi, Natalia-Maria Şveţ, Maria S. Ciobanu [et al.] ; colegiul red.: acad. Andrei Eşanu (preşedinte), Iurie Colesnic (vicepreşedinte), Iulian Filip [et al.] ; red.: Ludmila Şimanschi ; red. bibliogr.: Elena Barbos-Balinschi. – Chişinău, 2021 (Primex[1]Com). – ISSN 1857-1557. – 100 ex.

2022. – 2021. – 504 p. – Bibliogr. la sfârşitul art. – Ind. alf. al datelor memorabile documentate: P. 3-4. – Mod de acces: http://www.bnrm.md/files/publicatii/calendar%202022.pdf (Accesat 20.01.2022).

Mă informez. Particip la proiecte: InfoBuletin, 2022, nr. 1 (26). Disponibil:

(26 iulie – 4 august 2021; 454 de răspunsuri)

Mediul virtual poate să sprijine foarte bine cantitatea de informații și cunoștințe transmise. Dacă până mai ieri personalul de specialitate din biblioteci putea să decidă comunicarea online sau față în față, în condiții de criză instruirile în mediul virtual din oportunitate devine o necesitate, cu toate că suntem cu adevărat conștienți de faptul că legăturile autentice se formează și se mențin față în față.

Cercetarea a pornit de la ideea că formarea profesională continuă este necesară și importantă pentru specialiști, indiferent de forma aleasă de instruire, tradițională sau în mediul virtual. În contextul crizelor globale și schimbărilor în domeniul tehnologiilor informaționale și comunicaționale, personalul de bibliotecă din Republica Moldova trebuie să înțeleagă că nu există o altă alternativă de a se dezvolta profesional având șansa de a se alătura mediului virtual de învățare.

Studiul privind mediul virtual de învățare pentru personalul de specialitate din bibliotecile Republicii Moldova a constatat următoarele:

  1. Cvasiunanim respondenții (95%) declară că „în foarte mare măsură” sau „în mare măsură” este importantă formarea profesională continuă.
  2. Cu toate că oferta educațională a Centrului de Formare Profesională Continuă în Biblioteconomie și Științe ale Informării din cadrulBibliotecii Naționale a Republicii Moldova (CFPC BNRM) este plasată pe pagina web a BNRM, pe rețelele sociale, transmisă prin e-mail centrelor biblioteconomice teritoriale și departamentale, doar 26% din respondenți „cunosc foarte bine oferta”.
  3. Drepturile angajaților privind formarea profesională continuă sunt respectate în totalitate în instituțiile în cadrul cărora aceștia activează (81%). Surprinzător este rezultatul de (6%) de angajați care afirmă că nu dețin așa drepturi.
  4. Cei mai mulți respondenți (82%) afirmă că sunt informați și îndrumați să participe la programele educaționale desfășurate de centrul biblioteconomic național.
  5. Ca urmare a crizei pandemice provocate de virusul Covid-19, programele educaționale organizate online au devenit o normalitate pentru CFCP BNRM. Conform datelor colectate, (41%) de beneficiari au participat cel puțin la 1-2 activități educaționale.
  6. Opinia angajaților cu privire la oportunitatea formării profesionale continue, persoanele care au participat la programele educaționale au apreciat cu note maxime activitățile desfășurate online (74%). În baza răspunsurilor, media de satisfacție este de 3,91.
  7. În opinia respondenților gradul de eficiență a comunicării în cadrul instruirilor online este „foarte eficientă” pentru (34%) și „foarte puțin eficientă” consideră (21%). Din practica și experiența organizării activităților educaționale în format online pe diferite aplicații (Zoom, Google Meet) la CFPC BNRM constatăm că personalul de specialitate din biblioteci chiar dacă destul de repede s-a adaptat noii normalități, totuși preferă comunicarea față în față, fie din motivul că unii astfel au disponibilitatea de a asimila mai multă informație, simt necesitatea de a socializa cu colegii, nu au depășit unele bariere psihologice de a se adapta unei altfel de comunicări, o consideră cea mai bună cale de comunicare, etc.
  8. Printre cele mai mari 5 avantaje ale instruirilor online au fost menționate:
    • Economisirea timpului pentru deplasări (14%);
    • Transmiterea unui volum mare, divers de informații, cunoștințe noi, utile (9,1%);
    • Tematici variate cu participarea formatorilor/experților din domeniul biblioteconomiei și altele (8,6%);
    • Disponibilitate, studiere fără părăsirea locului de muncă (8%);
    • Aflarea diverselor opinii, experiențe de la un număr mai mare de participanți (7,4%).
  9. Printre cele mai mari 5 dezavantaje ale instruirilor online au fost menționate:
    • Pot apărea probleme tehnice (conexiune/viteza slabă a Internetului, probleme cu microfonul, deconectarea energiei electrice) (34,5%);
    • Lipsa comunicării interpersonale, tête-à-tête cu colegii de la alte biblioteci (11,2%);
    • Aspectele organizaționale reduse (de timp, lipsa pauzelor, pasivitatea instruiților) (7,9%);
    • Calitatea slabă a unor instruiri (activități teoretice, puțină practică, lipsa jocurilor interactive, discursuri plictisitoare ale formatori, abateri de la temă, terminologie complicată) (5,7%);
    • Oboseala în fața calculatorului (4,8%).
  10. Majoritatea chestionaților susțin faptul că dețin competențe digitale pentru a participa la instruiri online (77%). Printre cele mai solicitate sunt nevoile de cunoaștere a aplicațiilor educaționale (Zoom, Google Meet, etc.) (86%); utilizarea calculatorului și Internetului (80%); lucru cu programele noi de calculator, tehnologii web (30%) Surprinzător este faptul că un număr mare de chestionați consideră ca pe competență digitală importantă cunoașterea accesării linkului de participare (62%).
  11. Respondenții consideră adecvate toate modalități de formare continuă pe care le oferă  CFPC BNRM, drept prioritate: transmiterea prin email a materialelor educaționale – (87%); organizarea cursurilor educaționale online (Zoom, Google Meet, etc.) (85%); informarea pe rețelele sociale despre oportunități de instruire (ex.: InfoBuletin) (47%).
  12. Marea majoritate a bibliotecarilor consideră că participarea la programele de formare continuă le va asigura în primul rând un plus de profesionalism (44%) și un suport în exercitarea profesiei (35%).
  13. Cea mai mare parte a respondenților au specificat că participă la programele de formare continuă online din nevoia de a-și îmbogăți permanent cunoștințele și performanțele (94%).
  14. Jumătate din participanții la sondaj au menționat că acordă timp „în mare măsură” (55%) pentru a-și dezvolta competențele profesionale la programele educaționale organizate de CFPC BNRM.
  15. Analizele ne arată că (50%) de respondenți au rămas foarte mulțumiți de ofertele educaționale online oferite de CFCP BNRM, atribuindu-i valoarea cea mai mare. Media de satisfacție constituie 4,35 (destul de bună).
  16. Precizând ce tip de cunoștințe/abilități concrete i-ar interesa să obțină prin intermediul unor activități educaționale online, angajații au dat prioritate cursurilor de IT / tehnice aproximativ (40%), cursurilor de legislație sau scriere de proiecte (30%), cursurilor biblioteconomice și bibliografice (20%).
  17. Cei mai mulți respondenți au declarat că activitățile online ar trebui să dureze 2-4 ore academice (44%).
  18. Respondenții conștientizează semnificația instruirilor online, ceea ce face ca activitățile organizate de CFCP BNRM să prezinte mare interes, valoare, însemnătate. Participanți la studiu declară că „în foarte mare măsură” și „în mare măsură” (95%) sunt importante cunoștințele/abilitățile dobândite în cadrul activităților educaționale online.
  19. Cu toate că respondenții au afirmat importanța instruirilor în mediul online în dezvoltarea competențelor profesionale, totuși ei consideră că activitățile tradiționale au un impact pozitiv mai mare (46%) vizavi de instruirile online (21%).

În baza analizei datelor, opiniilor/sugestiilor respondenților, concluziilor studiului și propriei experiențe practice, recomandăm:

  1. Studierea sistematică a necesităților de formare profesională continuă a angajaților din SNB;
  2. Analizarea periodică a opiniile bibliotecarilor referitor la tematica și formele de servicii educaționale prestate de centrul biblioteconomic național;
  3. Pentru a fi atractive, cursurile online trebuie să aibă o componentă practică, iar cunoștințele dobândite să aibă o aplicabilitate imediată;
  4. Limbajul utilizat la cursurile online trebuie să fie adaptat la nivelul de pregătire al cursanților, iar conceptele abstracte trebuie explicate cât mai clar;
  5. O mai bună interactivitate între formator – cursant;
  6. Estimarea corectă a timpului (durata instruirilor online să nu depășească 2-3 ore academice);
  7. Plasare și actualizare rapidă a materialelor educaționale pe pagina web a instituției;
  8. Facilitarea învățării online personale la timpul convenabil al cursantului;
  9. Formarea de formatori care să fie încurajați pentru a gestiona resursele de cunoștințe în VLE;
  10. Diversificarea formelor și metodelor de studiere, pentru a evita dezinteresul față de orele de instruire online;
  11. Diversificarea tematicilor (cursuri IT / tehnice, scriere de proiecte, cadru legislativ, biblioteconomie, management, etc.) a ofertelor educaționale;
  12. Promovarea activă a ofertelor educaționale pentru personalul de specialitate din biblioteci (pagina web, rețele sociale, bloguri);
  13. Colaborarea și invitarea formatorilor/experților în diferite domenii (știință, economie, agricultură, politică, juridică, etc.) și de peste hotare;
  14. Mediul virtual de învățare ar putea fi creat în toate centrele biblioteconomice din țară.

Studiu realizat de Lilia POVESTCA,

Biblioteca Națională a Republicii Moldova

PRIORITĂȚILE ANULUI BIBLIOTECONOMIC 2022

AJUSTAREA SERVICIILOR BIBLIOTECARE AGENDEI ONU 2030: DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR

(comunicare în cadrul Forumului Managerilor, ediția a 26-a, 3 noiembrie 2021)

În centrul atenției a comunității bibliotecare se află Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030 cu cele 17 Obiective Globale, realizarea cărora va duce la o viață mai bună până în anul 2030, iar Republica Moldova pentru aceasta și-a asumat să atingă 106 ținte. Prin urmare, la 14 decembrie 2018, a fost aprobată Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2030”, prin care Agenda 2030 este adaptată la contextul național.

În general nu poate fi pusă în discuție necesitatea implicării bibliotecilor în promovarea și realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD). Bibliotecile din Republica Moldova s-au aliniat acestei mișcări internaționale, promovate atât de insistent și eficient de Federaţia Internaţională a Asociaţiilor şi instituţiilor bibliotecare (IFLA). În acest context, personalul de specialitate din biblioteci trebuie să se angajeze în realizarea acestor obiective prin prestarea unor servicii de bibliotecă moderne. Aceasta, la rândul său, presupune dezvoltarea și actualizarea competențelor profesionale ale bibliotecarilor.

Una din recomandări ar presupune ca personalul de bibliotecă, anual, să analizeze strategiile comunitare, ca la rândul său, să planifice direcțiile privind ODD-urile în activitatea bibliotecii. Serviciile bibliotecare trebuie să fie fundamentate pe necesitățile utilizatorilor privind accesul la informații, dezvoltarea competențelor, implicarea în activități de voluntariat, etc. Drept acțiune, includerea în rapoartele analitice ale bibliotecilor compartimente unde vor fi indicate serviciile oferite de către biblioteci cu integrarea conținuturilor ODD. Prin urmare, se recomandă permanent de a face observații, de a elabora studii, calcula indicatori cu privire la impactul serviciilor asupra persoanei, bibliotecii, comunității. În acest context, atenționăm instrumentele elaborate de IFLA pentru facilitarea activității bibliotecilor de implicare în promovarea și realizarea ODD-urilor:

Una din prioritățile Anului Biblioteconomic 2022 prevede ajustarea serviciilor bibliotecare agendei ONU 2030: dezvoltarea capacităților

Printre acțiunile de bază:

  1. Identificarea priorităților comunitare privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) și evaluarea nivelului de corelare între acestea și capacitățile personalului de bibliotecă
  • compartimentul dedicat istoriilor de succes privind promovarea și implicarea în realizarea ODD pe Harta Bibliotecilor Lumii (https://librarymap.ifl a.org/stories);
  • ghidul privind elaborarea și plasarea pe site a istoriilor de succes privind implicarea bibliotecilor în realizarea ODD-urilor.
  • Sporirea nivelului de conștientizare și promovare a  procesului de formare continuă în vederea îmbunătățirii produselor și serviciilor de bibliotecă conform ODD

Centrele biblioteconomice, indiferent de statut, în oferta educațională sistematic să includă cursuri, activități educaționale cu scopul dezvoltării capacităților bibliotecarilor în crearea serviciilor de bibliotecă la realizarea Obiectivelor Dezvoltării Globale 2030:

  • promovarea culturii universale, inclusiv cultura media și cultura informației, dezvoltarea abilităților de cultură digitală;
  • lichidarea (diminuarea) golurilor în accesul la informație și ajutor organelor de decizie, societății civile, businessului pentru a înțelege mai bine necesitățile locale de informare;
  • promovarea prin rețea a programelor și serviciilor oferite de guvernarea centrală și locală;
  • incluziunea digitală avansată prin accesul la TIC și personal dedicat, care să ajute oamenii să-și dezvolte abilități digitale noi;
  • oferirea serviciilor în calitate de centre pentru comunitățile academice și de cercetare;
  • promovarea accesului la moștenirea și cultura lumii.

Astfel, recomandăm organizarea a cel puțin 4 activități educaționale, axate pe ODD, elaborarea și diseminarea de tutoriale, suporturi educaționale, lecturi profesionale. Rezultatele studiilor, articole metodologice și de promovare a experiențelor vor fi reflectate într-o rubrică permanentă în revista națională profesională „Magazin bibliologic”.

  • Dezvoltarea competențelor digitale privind utilizarea tehnologiilor informaționale și de comunicare pentru prestarea serviciilor de către biblioteci

Evoluția spectaculoasă a tehnologiilor informației și comunicațiilor a determinat schimbări majore în activitatea instituțiilor infodocumentare. În această ordine de idei, pentru a face față transformărilor semnificative care au loc în ultimii ani în toate activitățile desfășurate de biblioteci, este necesar ca angajații acestor instituții să fie dispuși și capabili să învețe și să se adapteze la noile cerințe dictate de era digitală. Potrivit afirmațiilor IFLA în lucrarea ,,Dezvoltarea profesională continuă: Principii şi acumularea celei mai bune experienţe”  „Bibliotecarul este un intermediar activ între utilizatori şi sursele de informare. Educaţia profesională continuă a bibliotecarului este indispensabilă pentru asigurarea celor mai bune servicii de bibliotecă”.

  • Facilitarea accesului personalului din cadrul Sistemului Național de Biblioteci la informația profesională privind implicarea bibliotecilor în implementarea ODD

Centrul de Formare Profesională Continuă în Biblioteconomie și Științe ale Informării, cu statut de centru biblioteconomic național, va elabora și disemina în comunitatea profesională a unui e-Buletin care va conține materialele organismelor internaționale de profil, semnalări pe marginea experiențelor reprezentative.

  • Stimularea bibliotecilor – promotori activi ai ODD

În vederea stimulării și valorificării potențialului creativ al personalului de specialitate din biblioteci ca promotori activi ai ODD va fi instituită diploma de apreciere pentru „Cea mai reușită activitate/proiect/serviciu privind implicarea bibliotecilor în sprijinul ODD” în cadrul Programului Național LecturaCentral, ediția 2022.

Prin aceasta se va amplifica imaginea profesiei în comunitate, societate. Se vor promova experiențele reprezentative din SNB, va fi stimulată dezvoltarea carierei profesionale. Bibliotecarul de azi este pus în situația de a-și dezvolta continuu competențele profesionale pentru a oferi acces la o gamă largă şi variată de resurse şi servicii informaționale, educaționale şi socioculturale necesare unei societăți cognitive.

Referințe bibliografice:

  1. Biblioteca publică: Linii Directoare IFLA/UNESCO pentru dezvoltare. Chişinău : Epigraf, 2007. 91 p. ISBN 978-9975-924-57-3.
  2. DMITRIC, Ecaterina. Dezvoltare și acces: diversificarea serviciilor axate pe realizarea Agendei ONU 2030. In: Magazin Bibliologic, nr. 3-4, 2019, pp. 45-48. Disponibil: http://moldlis.bnrm.md/bitstream/handle/123456789/1040/Dmitric_Dezvoltare_%C5%9Fi_acces.pdf?sequence=1&isAllowed=y
  3. IFLA Strategy 2019-2024 [online]. [citat 28.09.2021]. Disponibil: https://www.ifla.org/wp-content/uploads/2019/05/assets/hq/gb/strategic-plan/ifla-strategy-2019-2024-en.pdf
  4. PINTILEI, Elena, OSOIANU, Vera. Anul bibliologic 2017: interferențe internaționale, naționale și locale [online]. [citat 28.09.2021]. Disponibil: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/4-11_0.pdf

Lilia POVESTCA,

Biblioteca Națională a Republicii Moldova,

lpovestca@bnrm.md

Social

Blog Stats

  • 132.737 hits

Categorii

Contacte

022 240070; 022240443

9.00 -17.00

slideshare

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 30 de urmăritori

Niciun eveniment viitor