Bibliotecile Publice Teritoriale din Republica Moldova

Archive for Aprilie 2013

La Chișinău s-a desfășurat Gala Premiilor Naționale GALEX pe anul 2012.

Evenimentul a fost organizat de către Liga Bibliotecarilor și Biblioteca Națională a Republicii Moldova (BNRM). Premiul „Cel mai bun om politic susținător al bibliotecilor” a fost acordat Excelenței Sale Namig Hasan Oglu Aliyev, ambasadorul Republicii Azerbaidjan în R. Moldova (pentru contribuția deosebită la completarea colecțiilor BNRM cu literatură azeră și persană), precum și Excelenței Sale Tong Mingtao, ambasadorul Republicii Populare Chineze în R. Moldova, pentru contribuția deosebită la completarea fondului de literatură din cadrul colecțiilor BNRM.

Efrosinia Crețu, președinta raionului Leova, a intrat în posesia premiului „Cel mai bun fondator de bibliotecă”. Acesta i-a fost acordat pentru schimbarea radicală a politicii raionale în domeniul dezvoltării bibliotecilor din raion și inițiativa computerizării tuturor bibliotecilor publice comunale și sătești. Cu premiul „Cel mai bun scriitor promotor al cărții și lecturii” s-au ales Spiridon Vangheli și Vasile Căpățână. Cel mai bun editor susținător al bibliotecilor a devenit acad. Demir Dragnev, iar cea mai bună bibliotecară a fost considerată Veronica Cosovan, specialist principal, BNRM. Cele mai bune bibliotecare ale anului 2012 din bibliotecile publice au fost desemnate Lidia Sitaru, directoarea Bibliotecii publice raionale „A. Donici” din Orhei și Angela Zatâc, șefa Bibliotecii publice „George Munteanu” din satul Bravicea, raionul Călărași.

Artistul plastic Gheorghe Oprea a luat premiul „Cel mai bun prieten filantrop al Bibliotecii Naționale” pentru galeria de portrete ale scriitorilor creată pentru BNRM. Tatiana și Ion Varta au luat Premiul GALEX pentru cartea „Istoria bibliotecilor naționale a Republicii Moldova în documente de arhivă”.

Juriul a acordat și alte premii care au revenit unor personalități și instituții de cultură.

Nicolae Roibu

Anunțuri

 

Gala laureaţilor Premiilor Naţionale GALEX

Va avea loc la 23 aprilie 2013, ora 12.00, în Sala scriitorilor din Biblioteca Naţională.
Înfiinţată anul 2010, Liga Bibliotecarilor din Republica Moldova a lansat cu o viziune nouă asupra strategiilor relaţionale ale bibliotecii cu societatea, aşezând în prim-plan ceea ce trebuie să ofere această instituţie comunităţii şi nu nevoile sale interne, iar rolul de a pune pe tapet starea de lucruri în bibliotecă şi de a promova acţiuni şi politici orientate spre susţinerea dezvoltării ei să aparţină, de asemenea, societăţii. Biblioteca, inclusiv Biblioteca Naţională, nu este a bibliotecarilor, ci a cetăţenilor, a ţării. Iar bibliotecarii urmează să întemeieze strategia lor comportamentală pe întâietatea necesităţilor cetăţenilor, şi nu pe aceea a dorinţei de autoconservare şi supravieţuire a lor. Biblioteca va exista atât timp cât slujitorii ei se vor gândi mai întâi la ce să dăruiască şi abia apoi la ce să ceară.
Una din modalităţile principale de promovare a acestei viziuni, de cointeresare a societăţii şi a cetăţenilor în asumarea acestui rol nou sunt Premiile Naţionale GALEX, instituite de Liga Bibliotecarilor şi de Biblioteca Naţională.
În acelaşi timp, Premiul Naţional GALEX se acordă, cu sprijinul Ministerului Culturii, şi celor mai buni bibliotecari din bibliotecile naţionale şi din bibliotecile publice.
Aceste premii sunt decernate anual în următoarele nominaţii: cel mai bun bibliotecar din bibliotecile naţionale, cel mai bun bibliotecar din bibliotecile publice, cel mai bun om politic susţinător al bibliotecilor, cel mai bun fondator de bibliotecă, cel mai bun scriitor promotor al cărţii şi lecturii, cel mai bun editor susţinător al bibliotecilor, cel mai generos mecena al bibliotecilor, cel mai bun promotor şi susţinător al bibliotecilor, cărţii şi lecturii în mass-media, cel mai bun proiect biblioteconomic, cea mai bună lucrare (publicaţie) în biblioteconomie.


 

 

 Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova
 
Str. Armeneasca nr. 42, Chişinău, Republica Moldova, MD 2021
 
Nr. 54
19.04.2013
Către direcţiile/secţiile raionale/municipale cultură
directorilor de biblioteci, instituţiilor infodocumentare, bibliotecari
 
Prin prezenta invităm cordial la activităţile prilejuite cu ocazia Zilei Bibliotecarului în Republica Moldova care se vor desfăşura la 23 aprilie a.c. în incinta Bibliotecii Municipale B.P.Hasdeu cu începere de la ora 10:00.
La eveniment vor participa cu mesaje de salut reprezentanţi ai ministerelor de resort, fondatori, parteneri etc., iar cu mesaj de felicitare va onora evenimentul Prima Doamnă, Margareta Timofti.
În cadrul activităţii vor fi decernate diplomele din partea Guvernului, Ministerului Educaţiei şi Ministerului Culturii, precum diplomele şi premiile pentru Concursurile naţionale susţinute de către Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova (ABRM) – Cel mai bun bibliotecar 2012 şi Cele mai reuşite lucrări în domeniul biblioteconomiei şi ştiinţelor informării 2012, iar în parteneriat cu Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală vor fi acordate premiile pentru concursul Biblioteca – partener în promovarea proprietăţii intelectuale. La fel va avea loc sesiunea de înmânare a carnetelor de membri ai ABRM studenţilor de la specialitatea Biblioteconomie, Asistenţă Informaţională şi Arhivistică, USM.
La final publicul va fi delectat cu un recital la chitară susţinut de Igor Grossu, Valy Boghean, Gheorghe Feghiu şi Natalia Croitor.
Acţiunea este parte a Zilei Internaţionale a Cărţii şi a Dreptului de Autor, având drept scop promovarea dreptului şi a libertăţii lecturii, încurajarea şi stimularea ei, atragerea tinerilor spre instituţiile de cultură, biblioteci, carte şi lectură.
Cu ocazia acestei sărbători ABRM organizează diverse activităţi, precum. Campania Dăruieşte o carte, susţinută de grupul Iniţiativa Pro, voluntarii ABRM, biblioteci şi edituri din ţară (23 aprilie); campania O vedetă în bibliotecă, prin implicarea bibliotecilor din ţară având ca vedete şi personalităţi (22-26 aprilie): Dumitru Mircea, Vladimir Beşleagă, Mariana Mihăilă, Doiniţa Gherman, Ivan Cvasniuc, Valentin (Valy) Boghean, Vlad Pohilă, Ion Negrei, Miroslava Metleaeva, Margareta Nazarchevici, Constantin Rusnac, Traianus (Traian Vasilcău), Andrei Burac, Liuba- Dragostiţa Bujor, Mariana Bahnaru, Ion Holban, Petru Buburuz, Vitalie Nagacevschi, Traianus, Rafael Bobeica, Maria Cornienco. 
În speranţa acceptării pozitive a accestei solicitări primiţi înaltele consideraţiuni, iar în context, solicităm să autorizaţi delegarea celor intereasaţi participarea la eveniment.
 
Pentru detalii urmăriţi programul activităţilor.
 
 
Cu respect,
 
Mariana Harjevschi, preşedinte, ABRM

Cultura organizațională reprezintă liantul dintre angajații instituţiei începînd cu managerul  și pînă la personalul tehnic. De felul cum sînt relațiile în colectiv depinde reputația  instituției. Angajaţii își sincronizează eforturile în mod optim pentru a aduce un nivel înalt de profitabilitate și o imagine impecabilă. Bibliotecile cu o cultură organizațională bine șlefiută, dețin angajați uniți, gata să colaboreze și în cele mai dificile momente.

Exercitarea unei profesii nu este numai un mijloc de ”cîștigare a existenței”, pentru mulți este un  factor important de socializare. Pe parcursul exersării unei profesii acumulăm niște cunoștințe, căpătăm un statut social, ”înnodăm relații”, devenim membrii unui grup, ai unei comunități, învățăm și adoptăm moduri de gîndire, de comportament, de stiluri de viață proprii comunității profesionale căreia îi aparținem.

Care ar fi elementele cheie într-un mediu profesional de bibliotecă?

Munca în bibliotecă ttrebuie să fie condusă pe baza anumitor reguli, principii, legi, care la rîndul lor, reies din misiunea și obiectivele instituției.

Pentru o cultură organizațională rezistentă e nevoie de comunicare. Libertatea de exprimare este o condiție optimă pentru a asigura comunicarea rapidă între departamente și între diferite trepte ierarhice.

Grija pentru angajați. Fiecare dintre noi are probleme personale și necesități: ne înbolnăvim, facem studii, se nasc copii, decedează persoane dragi, aceste momente ne derutează și avem nevoie de susținere. În aceste condiții, colectivul trebuie să fie aproape pentru a susține moral și după posibilăți, material angajatul.

Educația și dezvoltarea continuă sînt condiții optime pentru a crește, pentru a se dezvolta din punct de vedere profesional. Angajații care știu că nu stagnează, ci se dezvoltă, vor deveni angajați fideli bibliotecii.

Istoria unei biblioteci, la fel, este un moment cheie. Cît de prestigioasă este instituția, o demonstrează activitățile pe care le promovează în societate. Bibliotecarii trebuie să cunoască istoria bibliotecii, fondatorii ei, rolul ei în cultura locală sau națională, pentru a se simți importanți  în instituția lor,  dar și în societate.

Deseori așteptăm schimbări în viața noastră de la societate, de la politicieni, din țările dezvoltate economic, dar puțini înțeleg că schimbările vin chiar de la locul de muncă. Colaborarea între bibliotecari, un cuvînt bun, un zîmbet, o susținere morală sînt ”medicamente de bază” într-un colectiv și de aici trebuie să pornim- de la cultura organizațională.

Locul de muncă este o a doua casă. Relațiile calde în colectiv aduc satisfacție bibliotecarului în parte și progres instituției în care activează.

Svetlana Ucrainciuc

Stimaţi colegi, la finele Simpozionului Ştiinţific Anul Bibliologic 2012, am convenit că vă trimitem  prin poşta electronică proiectul memoriului de mai jos, iar dvs veniţi cu propuneri în vederea competării acestuia. Pînă la moment am primit sugestii doar din două raioane. Rugămintea rămîne în vigoare pînă la 10-04-2012. Echipa DCDB

 

                                                         Memoriu

La 28 martie 2013 a avut loc cea de-a XXII-a  ediţie a Simpozionului Ştiinţific Anul Bibliologic  cu participarea directorilor bibliotecilor publice raionale/ municipale/orăşeneşti, specialiştilor principali din cadrul direcţiilor Cultură, responsabili de activitatea bibliotecilor,  directorilor bibliotecilor  – centre metodologice de nivel naţional, departamental şi teritorial, reprezentanţilor Catedrei Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională a Universităţii de Stat din Moldova, etc.

În cadrul Simpozionului a fost făcută o retrospectivă a activităţii bibliotecilor în anul 2012 desfăşurate sub genericul “Bibliotecarul public moldovean ca obiect şi ca subiect al schimbării”. Au fost, de asemenea, scoase în evidenţă problemele majore cu care se confruntă comunitatea bibliotecară a ţării, despre care la întrunirile profesionale se vorbeşte pe parcursul mai multor ani şi pentru rezolvarea cărora, până în present n-au fost luate măsuri eficiente care ar permite scoaterea bibliotecilor spre o nouă traiectorie de dezvoltare, transformarea bibliotecilor în adevărate centre comunitare, centre de cultură, cunoaştere şi informare capabile să contribuie la dezvoltarea multilaterală a cetăţenilor şi îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora.

Statisticele şi indicatorii de performanţă, privind activitatea bibliotecilor denotă o stagnare a domeniului care persistă pe parcursul mai multor ani. Pentru depăşirea acestei situaţii se impune mobilizarea tuturor rezervelor disponibile.

Implicarea tuturor factorilor de decizie este oportună mai ales în condiţiile în care în ţară este în process de desfăşurare implementarea Proiectului pilot NOVATECA, care prevede dotarea a 68 biblioteci din 12 raione cu TIC şi instruirea bibliotecarilor în vederea utilizării acestora în servirea utilizatorilor. De reuşita acestui proiect pilot depinde extinderea Programului Biblioteci Globale în Moldova spre celelalte biblioteci publice ale ţării.

Printre problemele majore la soluţionarea cărora este necesară conjugarea eforturilor decidenţilor la divers nivel de responsabilitate menţionăm  formarea profesională continuă a bibliotecarilor, dezvoltarea colecţiilor, dotarea cu tehnologii moderne de informare şi comunicare, spaţiile de amplasare.

 Formarea Profesională Continuă. Formarea profesională continuă şi dezvoltarea competenţilor indispensabile Erei Digitale este cea mai mare problemă a bibliotecarilor. În ţară nu există un sistem instituţionalizat bine pus la punct de formare profesională continuă. Odată cu crearea Centrelor Regionale de Formare, din cadrul proiectului NOVATECA au fost create premisele necesare pentru grăbirea procesului de dezvoltare a competenţelor tehnologice a bibliotecarilor. Se impune crearea urgentă a unui sistem de formare profesională continuă la nivel naţional, implicit crearea şi susţinerea unei structuri care să coordoneze această activitate la nivel naţional.

Dezvoltarea colecţiilor. Colecţiile bibliotecilor sunt într-o stare avansată de degradare fizică şi morală. Indicatori de performanţă precum indicele mediu de circulaţie a fondului de numai 1,2, care se menţine stabil pe parcursul a 5 ani şi rata medie de înnoire a fondului de 50 de ani (media pe 5 ani) care este de 5 ori mai mare decât recomandările IFLA/UNESCO de 7-10 ani, reflecta calitatea scăzută şi gradul de învechire a  colecţiilor de publicaţii.

Publicaţiile în limba română constituie doar 42% din fondul total de publicaţii. Volumul publicaţiilor cu grafie latină creşte foarte încet. In anul 2012 acestea au constituit  27,8% din fondul total de publicaţii, şi 60,8% din fondul total de publicaţii în limba română. 39,2% din fondul de publicaţii în limba de stat sunt publicaţiile cu grafie chirilică. Aceste cifre ar trebui să constituie un subiect aparte în procesul de negociere a bugetului pentru achiziţii, dar şi o atenţionare serioasă pentru factorii de decizie responsabili pentru politica de editare şi pentru industria cărţii a ţării.

Dotarea cu tehnologii modenne de informare şi comunicare. Dotarea cu tehnologii moderne de informare şi comunicare este mult sub nivelul necesităţilor. Doar  aproximativ 24,4% din totalul de biblioteci publice deţin calculatoare şi 16% sunt conectate internet. Este foarte mare diferenţa dintre spaţiul urban şi spaţiul rural unde procentul bibliotecilor deţinătoare de calculatoare este de numai 18% şi doar 9% de biblioteci au acces internet.

Spaţiile de amplasare. Bibliotecile, în marea lor majoritate, nu  dispun de spaţii care să corespundă misiunii, sarcinilor şi funcţiilor bibliotecii, volumului şi normativelor de păstrare a resurselor, numărului şi necesităţilor utilizatorilor. Spaţiile existente cu greu pot fi adaptate ca  să permită implementarea tehnologiilor moderne de informare şi comunicare. De mai multe decenii în ţară n-a fost construit nici un spaţiu cu destinaţie specială pentru biblioteci. Mai mult ca atît, şi cele existente sînt  uneori în pericol de a fi  redistribuite în alte scopuri.

În anul 2012 numărul bibliotecilor şcolare s-a micşorat cu 57 ca urmare a reformelor din sistemul de învăţămînt, cele mai multe fiind din spaţiul rural. Ca urmare a crescut responsabilităţile bibliotecilor publice din aceste localităţi. Eliberarea spaţiilor fostelor şcoli ar putea fi o soluţie pentru îmbunătăţirea condiţiilor bibliotecilor publice şi concentarea mai multor servicii publice sub acelaş  acoperiş,  tendinţă specifică dezvoltării bibliotecilor  lumii în ultimii ani.

Alte probleme care solicită rezolvare urgentă (măcar pentru a corespunde criteriilor de selecţie a proiectului NOVATECA) ţin de asigurarea securităţii spaţiilor, reparaţii capitale sau curente, telefonizare, încălzirea spaţiilor pe parcursul perioadei reci a anului, dotarea cu mobilier specific, etc.

Solicităm Ministerului Culturii să disimineze aceste informaţii tuturor factorilor de decizie de nivel naţional, departamental şi local şi să contribuie la sensibilizarea şi mobilizarea acestora în vederea soluţionării problemelor cu care se confruntă bibliotecile ţării.

Participanţii la Simpozionul Ştiinţific Anul Bibliologic 2012

 

 

 

 

 

 

 

 


Social

Blog Stats

  • 69,112 hits

Categorii

Contacte

022 240070; 022240443

9.00 -17.00

slideshare

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 18 urmăritori

Niciun eveniment viitor