Bibliotecile Publice Teritoriale din Republica Moldova

Bălți

Balti

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bălți este un oraș cu statut de municipiu, reședința Regiunii de Dezvoltare Nord a Republicii Moldova. Orașul se află în mijlocul stepei Bălțiului cu un relief de câmpie fragmentată, la 138 km la nord de Chișinău. Se învecinează cu orașele Fălești, Glodeni, Rîșcani și Sîngerei, care se află la o distanță de 20 – 40 km. Municipiul Bălți este al treilea centru urban după mărime și populație în Republica Moldova, surclasat doar de Chișinău și Tiraspol.

Suprafața municipiului Bălți constituie 78001 ha, dintre care: orașul Bălți – 4143 ha, satul Elizaveta – 2677 ha, satul Sadovoe – 980 ha. Fondului funciar este structurat astfel: terenuri cu destinație agricolă – 3 331 ha; terenuri ale localităților – 2 669 ha; terenuri destinate industriei, transporturilor, comunicațiilor și cu altă destinație specială – 990 ha; terenuri fondului silvic și destinate protecției mediului – 530 ha; terenuri ale fondului apelor – 275 ha; terenuri destinate fondului de rezervă – 6 ha.

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălţi

Sigla biblioteciii  

Fără titlu

1

Orar de funcţionare a BM:

Luni-Vineri 9:00-18:00

Duminica  9:00-15:00

Sîmbăta Zi liberă

 

Directorul –  Ludmila Ouș 

2                                                            
Tel.: e-mail: bibliobalti@gmail.com

 

Şef Secţie Cultură – Vera Caraulan  

3                                                             

Tel. : e-mail: culturabalti@gmail.com

 

Specialist în problemele muzee, patrimoniu, biblioteci –  Viorica Cemîrtan  

      4

                                                         

                            

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tel.: e-mail: cemirtansc.balti@gmail.com

 

Site-uri, bloguri, rețele sociale:

 

Scurt istoric:

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coşeriu”, Bălţi este cea mai mare bibliotecă publică din nordul ţării şi una dintre cele mai valoroase instituţii de cultură din municipiu.

Istoria bibliotecii începe cu anul 1880 în calitate de Cameră de Lectură, după ce locuitorii oraşului, în frunte cu un oarecare medic veterinar Ştein, au depus cerere către guvernator pentru a deschide o sală de lectură.

În anul 1913, biblioteca a fost numită Bibliotecă Publică de Lectură, care se afla sub patronatul orăşenesc şi al unei mici burgheze pe nume Z.I. Cernâşevskaia. Director al bibliotecii în această perioadă era Lina Vasilevna Buhova.

La dezvoltarea şi extinderea Bibliotecii Publice din Bălţi a contribuit mult ilustrul politic şi animator al vieţii culturale Ioan Pelivan (1876-1954) care, fiind judecător la Bălţi (1907-1914), înfiinţează la Biblioteca Publică o secţie de carte românească, astfel completând fondul de carte ruso-evreiască cu cărţi româneşti. În anul 1944, biblioteca a fost redeschisă.

Conform datelor statistice de la 1 ianuarie 1945 – din luna august 1944 până în ianuarie 1945, colecția Bibliotecii Publice din Bălţi constituia 5840 exemplare de cărţi şi reviste, în acea perioadă fiind serviţi 552 cititori şi fiind împrumutate 2702 de exemplare.

În anul 1945 a fost deschisă o secţie de deservire a copiilor, care în 1947 s-a transformat într-o bibliotecă specializată pentru copii, actualmente Filiala pentru Copii „Ion Creangă”.

În anul 1946, Biblioteca Publică din Bălţi avea în componenţa sa o sală de lectură, împrumut la domiciliu, biblioteca ambulantă şi secţia pentru deservirea copiilor, în care activau 7 lucrători.

Din anul 1954 până în anul 1957, sediul bibliotecii s-a aflat pe strada Ştefan cel Mare, 59. Mai târziu, biblioteca a fost transferată pe fosta stradă Lenin, în prezent str. Independenţei. În anul 1968, a fost transferată pe strada Puşkin, 34, unde astăzi se află Oficiul Împrumut, Administraţia bibliotecii, Serviciul Completare şi Prelucrare, Serviciul Biblioteconomie şi Serviciul Management şi Marketing. În perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, paralel cu cea orăşenească, au început să se deschidă şi să funcţioneze diverse biblioteci de cartier: „Ţâgănia” (1946, mahalaua Ţâgănia, astăzi Podul Chişinăului), biblioteca din sectorul Pământeni (anul 1949), biblioteca specializată pentru copii din sectorul Slobozia (1953). În anii 60 ai secolului XX, în oraşul Bălţi au fost deschise 5 biblioteci publice: în 1964, cartierul 6, 1966 – cartierul 8, 1967 –  cartierele Slobozia şi Teioasa,  1968 – cartierul Bălţiul Nou. Toate aceste biblioteci în anul 1972 vor deveni filiale ale Bibliotecii Publice. Odată cu dezvoltarea reţelei de biblioteci, la începutul anilor ’70 ai secolului XX, prin Hotărârea nr. 182 din 03.07.1970 a Comitetului executiv al Sovietului orăşenesc de deputaţi ai oamenilor muncii din oraşul Bălţi, Biblioteca Orăşenească este reorganizată în Biblioteca Centrală Orăşenească  A.S. Puşkin şi i se atribuie funcţia de centru metodologic pentru toate tipurile de biblioteci din oraşul Bălţi. Responsabilitatea pentru organizarea unei structuri noi i-a revenit colectivului de atunci al Bibliotecii Centrale: Roza Maiorova, directoarea bibliotecii, Victoria Ezerskaia, metodist, şi altor bibliotecari: Ana Jeleasco, Liubov Mihailovskaia, Riva Mazur, Nadejda Sofroni, Lidia Lisovaia, Ala Leţ, Tatiana Danilova, Elena Kuzina, Ana Oghinschi, Olga Crevenciuc, Olga Fisun, Natalia Climenco, Alexandra Bronştein, Vera Iurceac, Zinaida Zonis, Sofia Tarandaş.

În anul 1972, conform Hotărârii Sovietului orăşenesc Bălţi de deputaţi ai poporului, nr. 10/III Despre centralizarea servirii cititorilor de către bibliotecile din sistemul Ministerului Culturii, 8 biblioteci pentru adulţi, 3 biblioteci pentru copii, biblioteca Palatului Culturii şi cea a satului Elizaveta au fost unite, începând cu 1 iulie 1972, într-un sistem centralizat, cu fond, personal şi conducere unitare.

În anul 2005, la cea de-a 125 aniversare, bibliotecii i s-a conferit numele lingvistului român cu renume mondial, Eugeniu Coşeriu.

În prezent, Biblioteca municipală „Eugniu Coşeriu” este un centru comunitar complex de informare şi documentare, care include în sine: Biblioteca Centrală cu serviciile: Relaţii cu Publicul, colecția căruia este (la 01.01.2013) de 248292 unităţi materiale şi serveşte anual circa 12000 de beneficiari, Achiziţii şi Prelucrare, Informativ-bibliografic, Biblioteconomie, Patrimoniu şi Carte rară, Management şi Marketing, Centrul de informare economică şi juridică, Sala Lectură, Oficiul Împrumut la domiciliu şi Sala Arte cu compartimentul Mediateca, Filiala pentru Copii „I. Creangă”  cu oficiile: Sala de Lectură, Împrumut la domiciliu şi Centrul Multimedia pentru copii cu dezabilităţi, Filiala Carte Românească şi 6 filiale situate în cartierele municipiului, fiecare dintre ele avându-şi istoria sa.

Din anul 1957 până în anul 1990, biblioteca a purtat numele scriitorului rus Arkadii Gaidar. Din 1990, conform Hotărârii Comitetului executiv orăşenesc Bălţi, bibliotecii i se conferă numele clasicului literaturii române Ion Creangă.

În 1977, Ministerul Culturii al Republicii Moldova a decernat bibliotecii titlul „Bibliotecă a Muncii excelente”.

De la înfiinţarea sa şi până în anul 1983, sediul bibliotecii se afla pe strada Dostoievski, 32. În anul 1983, sediul ei este transferat pe strada Independenţei, într-o bibliotecă-tip, unica în Republica Moldova din punct de vedere arhitectural.

Filiala nr. 1. A fost deschisă în anul 1966 în cartierul 8, pe strada Malinovski, 22. La inaugurare, ea era predestinată doar cititorului adult. În structura bibliotecii exista numai împrumutul la domiciliu, unde erau doar câteva mese pentru cititorii doritori de a consulta literatura în bibliotecă. Colecția iniţial al bibliotecii număra doar 500 exemplare.

În anul 1995, filiala nr. 1 a fost comasată cu filiala nr. 7, care până în acest moment servea copiii şi astăzi filiala nr. 1 este o filială mixtă.

Filiala este cea mai mare din structura Bibliotecii Municipale „E. Coşeriu”.  Chiar din primii ani de activitate biblioteca dispunea de o colecție bogat de publicaţii – 27350 de unităţi materiale.

Filiala nr. 2 poartă numele scriitorului rus A. P. Cehov. Iniţial biblioteca era amplasată într-o singură odaie a căminului nr. 2 al lucrătorilor din construcţie din strada Cehov, 32. Apoi a fost transferată într-un demisol din strada Cehov, 23. Din anul 1988, filiala ocupă tot spaţiul de la scara de mijloc de la parterul aceleiaşi case.

Filiala nr. 3 a fost deschisă în anul 1953 pe strada Kiev, 109. La început era o bibliotecă specializată pentru cititorii copii. În anul 1990 biblioteca a fost transferată într-un bloc locativ din strada Timereazev, 4. În anul 1994, este comasată cu biblioteca pentru adulţi din acelaşi cartier şi devine o bibliotecă mixtă.

Filiala nr. 4 şi-a deschis uşile pentru cititori la 1 iulie anul 1975, într-un bloc locativ din strada Strâi, 19, după ce s-a produs centralizarea bibliotecilor din sistemul Ministerului de Cultură. Ea a fost deschisă ca filiala nr. 13 a Sistemului Centralizat de Biblioteci din oraşul Bălţi. În anii ’90 ai secolului XX, când au fost închise unele biblioteci, s-a întrerupt numerotaţia filialelor. Printr-un ordin al directorului Bibliotecii Municipale, Ala Leţ, s-a purces la ordonarea numerotaţiei. În acest mod filialei nr. 13 i s-a atribuit nr. 4.

Filiala nr. 5 a fost deschisă la 20 martie 1978 într-un cartier nou al municipiului – cartierul „Octombrie”, astăzi cartierul „Dacia”. Această bibliotecă urma a fi filiala nr. 11 din cadrul Sistemului Centralizat de Biblioteci din oraşul Bălţi. În anul 1982, biblioteca este transferată într-un bloc locativ din strada Bulgară, 100, unde se află şi astăzi. Filiala nr. 5 este una dintre cele mai mari filiale ale bibliotecii.

Filiala nr. 6 este cea mai veche bibliotecă din structura Bibliotecii Municipale. Ea a fost deschisă în anul 1949 în cartierul Pământeni, cel mai populat şi animat loc din oraş în acea perioadă. Iniţial, biblioteca a avut sediul pe strada T. Şevcenco, 15, după care au urmat încă 2 transferări: pe bd. Victoriei şi, din 1985, pe strada Tudor Vladimirescu, 8.

Filiala Carte Românească este cea mai tânără filială. Ea a fost deschisă în incinta Bibliotecii pentru Copii „Ion Creangă” în decembrie 1993, în urma Protocolului de colaborare între Ministerele de Cultură din Republica Moldova şi România. Nucleul colecției a fost format de către Biblioteca Judeţeană Ialomiţa, care a dăruit oraşului nostru primul lot de carte în număr de 5000 de exemplare. După care au mai urmat şi altele. Paralel cu donaţiile din România, această bibliotecă este completată şi din achiziţiile bugetare proprii.

 

Servicii de bibliotecă: 50 de servicii în rețeaua Bibliotecii Municipale „Eugeniu Coșeriu” Bălți

 

Lista celor mai solicitate Servicii:

  • „57+IT”
  • „Ungherașul mediatic”
  • „IT Decelușii”
  • „Călătorii virtuali”
  • „Feminitatea la vârsta înțelepciunii”
  • „MEDIARoom Terapeutic”

 

Video, reportaje despre bibliotecile din rețea: În anul 2018 s-au realizat interviuri la televiziunea locală TVN și BTV:

Conferința de presă organizată în cadrul Festivalului filmului rus „Свидание с Россией, свидание с Москвой”.

 

Un partener de încredere la promovarea serviciilor de bibliotecă este și radioul național  al I.P.N.A.  Compania Teleradio-Moldova  Radio Moldova1. Pe parcursul anului de referință au fost difuzate următoarele subiecte:

  • Ora poveștilor la bibliotecă. Emisiunea: Matinal de weekend, 2 februarie 2018;
  • Proiectele modernizează biblioteca. Emisiunea: Matinal de weekend, 1 aprilie 2018;
  • Centru de Excelență la bibliotecă. Emisiunea:  Matinal  național, 24 iulie 2018;
  • E – biblioteca  mea. Emisiunea: Matinal de weekend, 14 iulie 2018;
  • Șezătoare la bibliotecă dedicată  industriei țesutului mecanic, către Anul European al Patrimoniului, 21 decembrie 2018.

O altă cale de promovare a serviciilor de bibliotecă sunt ziarele locale „Спрос и Предложение” și  „Маклер”.

В Молдове осовременили более тысячи библиотек. In: Маклер. 2018, nr. 39, p. 23. ISSN 1857212x.

 

Activități cultural-educative 2018:

  • Lansarea Enciclopediei „Personalități bălțene”, autor Valentin și Lucian Jitaru;
  • „Aer divin pe aripile divinității”, lansarea cărților poetei Angela Mândâcanu.

 

Parteneriate:

  • Spitalul Clinic Municipal Bălți și Șefa Centrului de Sănătate nr. 3;
  • Agenția Teritorială de Ocupare a Forței de Muncă.

 

Proiecte:

  •  Programul European al Bibliotecarilor Inovatori; „Promovarea informării alegătorilor”.

 

Lucrări elaborate de Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți: Indicele bibliografic „Orașul Bălți”, fascicula a 48-a; Revista de specialitate „Biblio-Info”, nr. 31.

Lista bibliotecilor/raion/sate – lista

Situaţii Statistice (se indică datele pentru doi ani 2017 – 2018)

 

Indici şi indicatori 2017 2018
Total biblioteci 9 9
Din care:
– necesită reparaţie capitală 7 6
– sunt amplasate în localuri avariate 0 0
Numărul total de bibliotecari 65 62
Numărul de bibliotecari în echivalent norme întregi 69,25 74,25
Din ei sunt cu studii:
Superioare 39 43
Inclusiv de specialitate 8 11
Medii 11 10
Inclusiv de specialitate 5 5
Colecție de carte (mii u.m.) 546794 550889
Inclusiv în limba română (mii u.m.) 117428 120928
Din care cu grafie latină 102323 106673
Achiziţii (mii u.m.) 3353 3010
Achiziţii per capita 0,8 1,05
Împrumut (mii u.m.) 550181 501708
Inclusiv în limba română (mii u.m.) 182511 177927
Cititori (utilizatori) activi (mii) 27036 25717
Inclusiv copii până la 16 ani (mii) 12972 11970
Numărul de intrări (mii) 230774 219491
Inclusiv copii până la 16 ani (mii) 96357 92378
Numărul total de biblioteci care deţin computere 10 10
Numărul total de computere 67 70
Din care conectate la Internet 52 55
Numărul staţiilor de lucru pentru utilizatori 42 43
Din care conectate la Internet 42 43
Indice mediu de lectură 20,35 19,5
Indice mediu de circulaţie a colecției 1,0 0,9
Indice mediu de înnoire a colecției 180 79
Indice mediu de dotare (publicaţii):
– un locuitor 0,02 0,06
– un cititor (utilizator), u.m. 0,11 0,28
– o bibliotecă 305,0 274,0
Volumul muncii pentru un bibliotecar:
– Cititori (utilizatori) 416,0 415,0
– Împrumuturi (mii u.m) 8464,3 8092,0
– Intrări (mii u.m.) 3550,4 3540,2

Actualizat la 12.12.2019

 

 

 

 

  

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Social

ADRESE BIBLIOTECI PUBLICE TERITORIALE RAIONALE / MUNICIPALE / ORĂȘENEȘTI

Blog Stats

  • 96.738 hits

Categorii

Contacte

022 240070; 022240443

9.00 -17.00

slideshare

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 24 de urmăritori

Niciun eveniment viitor

%d blogeri au apreciat asta: