Bibliotecile Publice Teritoriale din Republica Moldova

Archive for the ‘lectură’ Category

Asachiana nr. 9Asachiana : Revistă de biblioteconomie și de cercetări interdisciplinare / Biblioteca Județeană „Gh. Asachi”. –  Iași, 2018. – Anul V,  Vol.  9. – 169 p. – ISSN 2285-3197. – Disponibil în Acces deschis: https://bjiasi.ro/wp-content/uploads/2014/01/ASACHIANA-9c.pdf

 Asachiana, revistă cu caracter interdisciplinar, care stimulează comunicarea între diverse grupuri de creatori, dar și între exponenți ai altor domenii. Revista publică articole din domeniile socio-umane, traduceri inedite, note critice sau recenzii.

Nicolae Busuioc, scriitor şi publicist, fost director al Bibliotecii Județene „Gh. Asachi” din Iași în perioada 1990-2001, vine să deschidă rubrica „Teorie şi practică biblioteconomică”, unde îşi pune întrebarea: „Ştim să preţuim cum se cuvine biblioteca în calitatea ei de instituţie a lecturii?

Răspunsul îl găsim în articolul „Personajul din labirint”, semnat de Nicolae Busuioc, în care face trimitere la vechea şi celebra Bibliotecă din Alexandria, reamintindu-ne că sub Ptolemeu, rege al Egiptului, Alexandria a devenit leagănul primei universităţi din lume, dar principalul obiectiv de interes pentru toţi intelectualii vremii îl constituie Biblioteca.

În articolul „Provocările bibliotecii în societatea contemporană”, Elena Zanet abordează tema „cele trei aspecte ale misiunii unei biblioteci publice, care sunt: accesul, învățarea și angajamentul comunității, ca set de strategii practice de dezvoltare pentru împuternicirea colectivității – bază a ecosistemelor de inovație”. Mai în detaliu autoarea abordează subiectele referitoare la inovaţia şi creativitatea bibliotecilor în crearea de servicii valoroase pentru utilizatori, căutarea de non-utilizatori şi atragerea lor la bibliotecă. Iar „odată ce ai creat valoare, trebuie să o distribui înţelept” pentru că „în această eră a tehnologiei, bibliotecile (indiferent de tipul lor) trebuie să devină dinamice, mai democratizate, mai accesibile, mai orientate spre oameni”.

Rubrica „Opera deschisă” concentrează subiecte actuale cum ar fi: Receptarea, comprehensiunea şi interpretarea textului literar; Literatura şi cinematografia în scoal;   cât şi cercetări teoretice: Macedonski şi ideile decadentismului francez; Avarul ca tipologie literară; Iubirea în poezia persană tradiţională etc.

Biblioteca Județeană “Gh. Asachi” Iași pregăteşte cititorul de mâine, ar fi un alt subiect de interes pentru comunitatea bibliotecară,  abordat de către Ciprian Teodorescu.

Mai multe teme şi subiecte interesante găsiţi în varianta online a revistei.

Angela Drăgănel,

specialist principal, secția Studii și cercetări

 

 

 

 

Reclame

1Organizată de către Biblioteca Națională pentru Copii  „Ion Creangă”, în cadrul Salonului Internațional de Carte pentru Copii și Tineret – 2019,  a fost  o întrunire excepțională unde s-au făcut schimb de idei și experiențe inovatoare.

Câteva proiecte inovatoare pentru copii și tineret ale Bibliotecii Județene Brașov au fost prezentate de dr. Daniel Nazare, director Biblioteca Județeană „G. Barițiu” Brașov:

  • Proiectul Prietenia pe sfoară – un parteneriat educațional național, dedicat promovării literaturii pentru copii și cultivării gustului pentru lectură a celor mai mici cititori, inițiat de Secția pentru Copii și Tineret a Bibliotecii Județene  „George Barițiu” din Brașov. Acest concurs de desene, dedicat în fiecare an unui scriitor pentru copii, si-a desfăşurat deja șase ediții şi a întins sforile prieteniei în toată România. Detalii aici: https://copiibrasov.wordpress.com/2018/03/31/prietenie-pe-o-sfoarav
  • SCIEFEST – Festival de Ştiinţă şi Industrii Creative. Prima ediție a avut loc în noiembrie 2017. Conține activități și evenimente pentru toate vârstele: ateliere educaționale pentru elevi de gimnaziu și de liceu, pentru părinți, prezentări de tehnologii și aplicații inovatoare, expoziții de fotografii spațiale, conferințe, filme. Pe cei atraşi ca un magnet de tehnologie, vizita la un Festival de Ştiinţă şi Industrii Creative organizat în Braşov i-a fascinat. De la o imprimantă uriaşă 3D și  un pix dotat cu aceiași tehnologie,  până la aparatele clasice de fotografiat cu tot cu cameră obscură la purtător – toate au fost un bun prilej pentru elevii care au dorit  să îşi testeze creativitatea. Mai multe informații: https://observator.tv/tehnologie/tehnologie-festival-stiinta-industrii-craetive-276296.html
  • Muzeul jocurilor pentru copii în bibliotecă Jucărioteca – prima din România, care  cu un catalog online de jucării. Aici sunt trei spaţii. Primul este spaţiul de primire, destinat expoziţiilor şi altor activităţi, al doilea este spaţiul împrumutului de cărţi, iar în al treilea este Jucărioteca. Acesta este spaţiul potrivit pentru copiii cu vârste între 1 şi 16 ani. http://www.bzb.ro/stire/prima-jucarioteca-din-tara-cu-un-catalog-on-line-de-jucarii-a93905

Un alt proiect de interes a fost prezentat de către dr. Florentina Dobrogeanu-Ipsilante, director de specialitate, Biblioteca Metropolitană București: Vara centenarului: de mână cu poveştile şi muzica în parc. În cadrul proiectului s-au organizat în patru parcuri din București spectacole de teatru de păpuși, ateliere Sand Art (desene în nisip), spectacole de operă și teatru. Mod de acces: https://www.bibmet.ro/biblioteca-metropolitana-bucuresti-va-invita-la-vara-centenarului/

Mihaela Mereuță, director Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu” Neamț a prezentat alte proiecte interesante și atractive pentru public:

  • Proiect Green Impact „Petrodava”

S-a constituit Clubul GreenIMPACT „Petrodava“ în cadrul Bibliotecii Județene „G.T. Kirileanu“ Neamț, care și-a propus cunoașterea patrimoniului cultural și natural al zonei Neamțului,  prin diverse activități – studiu, lectură și informare, utilizând colecțiile de documente ale bibliotecii județene, vizite de documentare la diverse obiective de interes cultural din circuitul muzeistic local, excursii și drumeții în zona județului Neamț, în speță Destinația Ecoturistică Ținutul Zimbrilor, vizite în diverse localități din județ pentru cunoașterea tradițiilor și obiceiurilor locale.

  • Proiectul „Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută” desfășurat la Piatra Neamț din octombrie 2017,  în parteneriat cu Radio România Chișinău. Invitații în cadrul proiectului au fost: directorul liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev, istoricul Octavian Țicu, regizoarea Violeta Gorgos și documentarista Lucia Tăut, expertul în comunicare Vlad Țurcanu, istoricul Ion Negrei, lingvistul și traducătorul Vlad Pohilă, analistul politic Nicolae Negru și regizoarea Leontina Vatamanu-Mărgineanu, scriitorul Vladimir Beșleagă, criticul literar Ana Bantoș și publicistul Alexandru Bantoș,  directorul Casei Limbrii Române din Chișinău, scriitoarea și cercetătoarea Tamara Cărăuș, regizorul Petru Hadârcă, directorul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din  Chișinău, demograful Valeriu Sainsus, istoricul Sergiu Musteață, profesorul Ion Mărgineanu,  deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, Andrei Calcea, directorul Muzeului de Istorie și Etnografie  din orașul Orhei și  Vasile Cocarcea,  poet și profesor de istorie. Finalitate: 2 Volume de carte „Maluri de Prut”, care adună cea mai mare parte din textele sub formă de articole ale conferințelor susținute  de invitați.  https://radiochisinau.md/maluri-de-prut-aflati-basarabia-necunoscuta-la-biblioteca-din-piatra-neamt-cu-radio-romania-chisinau–79508.html

Dan-Nicolae Doboș, director Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași ne-a împărtășit experienţa s-a în desfășurarea cursului Atelier de scriere creativă (24 cursuri diferite), unde copii au învățat că pot să scrie, iar ceea ce scriu ei prezintă interes pentru cititori. Finalitate – 60 de volume cu proze ale copiilor din diferite licee, câte un volum pe liceu, 40 disponibile pe site-ul bibliotecii, 10 dintre care au fost tipărite.

Aura Câmpan, șef birou, Biblioteca Județeană „O. Goga” Cluj ne-a povestit despre un proiect în desfășurare: Literația pentru familie contează, proiect  care vine să răspundă realităţii societăţii româneşti şi care să susţină interesul copiilor pentru lectură. O latură deosebit de importantă a proiectului o constituie implicarea părinţilor care trebuie să fie deschişi la dialog şi care trebuie să îşi dorească sincer ca familia lor să devină un model de comportament social adecvat, dar şi de respect şi de disciplină. Proiectil s-a construit pe baza unui parteneriat din care fac pare Asociaţia Learn&Vision, Biblioteca Județeană „Octavian Goga, o asociaţie din care lucrează cu  familii din medii defavorizate, o de formare a adulţilor din Bulgaria, o bibliotecă din Slovenia şi o şcoală din Portugalia. Mod de acces: http://transilvaniareporter.ro/actualitate/literatia-in-familie-functioneza/

Nu mai puțin interesante au fost și comunicările colegiilor noștri din țară: Lolita Caneev, șef secție, BNC „Ion Creangă” cu tema „Dezvoltarea competenţelor cognitive prin  activităţi de iniţiere în coding la bibliotecă”; Rodica Gangura, șef birou, BNC „Ion Creangă” „Experienţe non-formale la BNC „Ion Creangă””; Ana Botezat, șefa Bibliotecii pentru Copii „Ion Creangă” Bălți „Cu copii împreună facem o izbândă bună”; Aurelia Dobjanschi, BPR „V. Alecsandri” Telenești „Valabilitatea, valenţa şi valoarea educaţiei non-formale în bibiliotecă”; Valentina Frunză, Biblioteca pentru Copii „Ion Creangă” Orhei „Oportunităţi de învăţare non-formală la Biblioteca Copii „Ion Creangă” Orhei”. Despre proiectele de succes implementate în aceste biblioteci ne putem informa pe paginile din rețelele de socializare a acestora.

Angela DRĂGĂNEL,

specialist principal, Direcția Cercetare și Dezvoltare în Biblioteconomie

8

Sursa foto: https://www.facebook.com/saloncartecopii/photos/pcb.804911723215692/804906159882915/?type=3&theater

Asachiana nr. 8Asachiana : Revistă de biblioteconomie și de cercetări interdisciplinare / Biblioteca Județeană „Gh. Asachi”. – Iași, 2018. – Anul V, Vol. 8. – 166 p. – ISSN 2285-3197. – Disponibil în Acces deschis: https://bjiasi.ro/wp-content/uploads/2014/01/ASACHIANA-8.pdf

„Asachiana” este o publicație a Bibliotecii Județene „Gh. Asachi” din Iași, cu deschidere atât către domeniul teoriei și practicii biblioteconomice, cât și spre teme ale istoriei, artei și culturii,  literaturii și criticii literare.

 

Printre semnatarii acestui număr al revistei sunt: Nicolae Busuioc, Dorin Cazan, Simona Carp, Constantin Dram, Emanuela Ilie, Bogdan Mihai Mandache, Lucian Zup etc.

În rubrica „Teorie şi practică biblioteconomică” sunt incluse următoarele teme: Lectura ca act al voinţei; Bibliotecarul perfect – o distrofie fericită; Biblioteca, între perspectiva istorică şi semnificaţia actuală.

Rubrica „Miscellanea” curinde o gamă variată de articole, din care menționăm:

  • Istorii din piatră, în care Lucian Zup, bibliograf la Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” din Iași, face o trecere prin istoria apariţiei şi dezvoltării  suporturilor de transmitere a informaţiei – de la desenele cu cărbune şi ocru de pe pereţii peşterilor, la cele pe scoarţă de arbore şi mai apoi papirusul, pergamentul şi apoi suportul de hârtie.
  • Bibliotecile sunt cele mai bune locuri ale comunităţii unde se poate face educaţie non-formală, afirmă în articolul prezentat Ciprian Teodorescu, bibliograf la aceeaşi bibliotecă.

Rubrica „Opera deschisă” urmăreşte diverse teme ca: Mitul jertfei creatoare: balada Monastirea Argeşului; Evoluţia diacronică a tragediei; Un mit contemporan: tinereţe şi frumuseţea veşnică  ş.a.

Rubrica „Semn de carte” prezintă Patru cărţi despre gnostică. „Gnosticismul este un sistem de gândire filosofică și religioasă care face din cunoașterea lumii divine și a obiectelor cerești singurul mijloc al mântuirii. Rezervată inițiaților, gnoza (din grecescul gnosis – cunoaștere) le arată acestora secretul originii lor cerești și mijloacele prin care să revină la leagănul lor primordial„ – scrie Bogdan Mihai Mandache, redactor al Bibliotecii Județene „Gh. Asachi” din Iași.

Prezentare de Angela Drăgănel,

specialist principal, secția Studii și cercetări

 

Sub acest generic s-a desfășurat recent la Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” conferința internațională organizată în cadrul Salonului Internațional de Carte pentru Copii și Tineret, ajuns în acest an la ediția a XXII-a.

Participanți din diferite țări, reprezentanți ai bibliotecilor naționale și publice pentru copii, în comunicările prezentate au demonstrat  din plin că organizarea lecturii rămâne a fi principala misiune a lor, desigur conformându-se cerințelor actuale ale cititorilor care cresc și se formează în societatea tehnologiilor informaționale avansate.

Sesiunea în plen a fost deschisă de Claudia Balaban, director general al Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă”, accentul principal al comunicării fiind pus pe modificările recente în organizarea creativă și confortabilă a spațiului bibliotecii, nominalizând noile servicii oferite micilor utilizatori, transformarea instituții într-un adevărat centru modern de lectură, dezvoltare personală și comunicare.

În comunicarea care a urmat, Alla Gordienco, director general al Bibliotecii Naționale pentru Copii a Ucrainei, a argumentat scopul principal al bibliotecii: transformarea utilizatorilor în cititori educați / informați, în baza studierii intereselor și necesităților lor. Conform sondajelor realizate de ei adolescenții sunt interesați mai mult să citească literatură  pentru dezvoltarea personală, mai puțini acceptă lecturi artistice. Pentru a le forma gustul de lectură din plăcere, în ultimii ani se realizează proiectul „Библиотечное лето” (Vara la bibliotecă), fiind organizate în diverse forme atractive lecturi tematice  pentru fiecare săptămână a verii.

Ingrid Kallstrom, consultant senior, bibliotecar pentru copii, Agenția suedeză pentru Media Accesibile, Stokcholm, Suedia a sensibilizat publicul asupra  necesității creării, publicării și promovării cărților și resurselor media accesibile copiilor cu dizabilități.

Au urmat prezentări în două secțiuni tematice: Literatura pentru copii în context actual: particularități, tendințe, provocări; Biblioteca pentru copii în format modern.

Participând la secțiunea a doua a conferinței am trecut în agenda mea de note mai multe idei interesante, care merită să fie promovate, unele fiind deja implementate și în bibliotecile publice teritoriale din Republica Moldova.

Programul inovator de inițiere în programare pentru copii și adulți „CodeLab”, organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” a fascinat oaspeții veniți în Chișinău din alte țări. Instruirea în dobândirea competențelor digitale îi ajută pe copii să gândească logic și creativ. Acesta și multe alte motive pentru care copiii ar trebui învățați să programeze au fost demonstrate de Lilia Tcaci, director adjunct al bibliotecii,

Dana-Carmen Panighianț, Biblioteca Națională din România, ne-a impresionat cu prezentarea  unei palete variate de activități pentru copii și adolescenți în cadrul proiectului – Ludoteca „Apolodor din Labrador”. Nu au secție pentru copii, dar au deschis acest serviciu pentru a forma/educa viitorii cititori. Au fost nominalizate unele activități realizate: atelier de carte rară – copiii reproduc imagini din cărțile vechi de patrimoniu, le unesc apoi în albume-cărți vechi; atelier de cartografie: copiii învață cum să citească/înțeleagă hărțile, cum să alcătuiască o hartă; atelier de paleografie: lectura cărților din acest domeniu, excursii în muzee.

Bibliotecă Județeană „George Barițiu”, Brașov, România a prezentat proiectele „CRESC” și „Jurnal de adolescent”, organizate pentru copiii de 12-15 ani din familii social defavorizate în scopul valorizării moștenirii literare istorice. Aceste proiecte au câștigat finanțarea  Ministerului Culturii. Au fost organizate activități diverse: lectură cărților de istorie, proiecție de filme istorice, ateliere de istorie, ateliere de interviuri cu personalități care au participat la făurirea istoriei țării (dialoguri între generații); ateliere de memorii; colectarea imaginilor foto vechi, cu valoare istorică etc.

Alte proiecte, programe de succes:

  • Proiectul „Biblioteca Națională Digitală pentru Copii” (procesul de digitizare a cărților pentru copii a fost prezentat de Ilya Gavrishin, director adjunct, Biblioteca de Stat pentru Copii a Rusiei, Federația Rusă)
  • Proiectul „Знаток сказки”: părinți și bunei citesc poveștile lor îndrăgite în fața copiilor mici (prezentat de Shahla Gambarova, Biblioteca de Stat pentru Copii „F. Kocearli”, Azerbaidjan)
  • Proiecte de lectură: „Книжные гастроли” și „Шатер писателей” : în diverse localități ale țării toamna se organizează foarte multe întâlniri cu scriitorii; Nocturna Bibliotecilor; concurs literar „Живая классика”(Alma Konarova, Biblioteca Centrală pentru Copii „S. Begalin” , Alma Ata, Kazahstan)
  • Programul de lectură „Să RE-auzim povestea”, partener Teatrul Municipal „Guguță” în bibliotecă se citesc povești, urmate de vizionarea spectacolului acestor povești (Angela Timuș, șef  secție Dezvoltare servicii, BM „B. P. Hasdeu” Chișinău, participă 10 biblioteci filiale)
  • Proiectul „Împreună pentru comunitate”. Slogan: „Biblioteca al 3-lea spațiu”. În anii 2017-2018 au fost organizate 74 de evenimente pentru comunitate: ateliere de scriere creativă, traininguri despre îmbunătățirea sănătății, șezători la bibliotecă, festival stradal, clubul de filozofie ș.a. (Cristina Pop, Cristina Totelecan, Biblioteca Județeană „O. Goga”, Cluj, România)
  • Proiecte axate pe utilizarea tehnologiilor informaționale și activitatea on-line a bibliotecilor pentru copii: Galeria virtuală „O zi din viața bibliotecii”; proiect virtual „Orașul meu”; proiectul „Книга – мост через вечность” care includ expoziții virtuale a cărților vechi de patrimoniu (Tatiana Shved, director, Sistemul centralizat al bibliotecilor pentru copii, Republica Belarus)

Au fost interesante micile incursiuni în istoricul bibliotecilor, prezentate de raportori, în care cu mult drag au vorbit despre modernizarea clădirilor, utilizarea tehnologiilor informaționale de ultimă oră și în mod special despre dezvoltarea serviciilor de lectură oferite utilizatorilor. Reprezentanții din bibliotecile publice teritoriale pentru copii și bibliotecile școlare din Republica Moldova, prezenți la conferință, au fost atenți la cele expuse, notându-și informații despre unele proiecte, programe, activități de succes realizate de colegii din țară și de peste hotare.

Margareta Cebotari, specialist principal,

Secția Dezvoltare în biblioteconomie, BNRM.

 


Social

ADRESE BIBLIOTECI PUBLICE TERITORIALE RAIONALE / MUNICIPALE / ORĂȘENEȘTI

Blog Stats

  • 89.738 hits

Categorii

Contacte

022 240070; 022240443

9.00 -17.00

slideshare

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 23 de urmăritori

Niciun eveniment viitor

Reclame