Bibliotecile Publice Teritoriale din Republica Moldova

Posts Tagged ‘recomandari

Dragi colegi, 

vă prezentăm informații despre conținutul  publicațiilor din colecția Centrului de Informare și Documentare în Biblioteconomie a Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, achiziționate pe parcursul trimestrului 4, anul 2019.

 

Publicația are drept scop diseminarea informațiilor profesionale, transferul practicilor și experiențelor inovative aplicate de biblioteci, facilitarea accesului la informaţia utilă personalului de specialitate.

Lucrarea este disponibilă în format electronic, cu o periodicitate trimestrială şi reprezintă o continuitate  a publicaţiei anuale „Buletinul bibliologic” (au fost publicate 24 de ediții). Noua formulă a  publicaţiei va eficientiza posibilitățile de transmitere și cunoaștere a informației de specialitate.

Ediția a patra a buletinului informativ Biblioteconomie. Ştiinţe ale Informării este alcătuită din 64 de descrieri analitice ale articolelor selectate din 12 numere ale următoarelor reviste  de specialitate: BiblioPolis: Revistă de biblioteconomie, științe ale informării și de cultură. Ed.: Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”, Chișinău. ISBN 1811-900X (nr. 1 / 2018); Curier: Revistă de cultură și bibliologie. Ed.: Biblioteca Județeană „Ion Heliade Rădulescu”, Județul Dîmbovița, municipiul Târgoviște  (publicație bianuală din anii 2015-2018);  Библиотековедение: Научно-практический журнал. Учредитель: Российская государственная библиотека, Москва. ISSN 0869-608X (nr.5 și nr. 6 / 2018); Вестник Библиотечной Ассамблеи Евразии: Научно-практический журнал. Учредители: Библиотечная Ассамблея Евразии, Российская государственная библиотека (nr.3 și nr. 4 / 2018).

Mod de acces: https://www.slideshare.net/rmbiblioteci/buletin-informativ-2019-trimestrul-4

 

 

 

 

Dragi colegi,

prezentăm informații despre conținutul  documentelor noi,  achiziționate pe parcursul trimestrului II al anului  2019, în colecția Centrului de Informare în Biblioteconomie  și Științe ale Informării a Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova.

Mod de acces: https://www.slideshare.net/rmbiblioteci/achiziii-noi-n-colecia-centrului-de-informare-n-biblioteconomie-i-tiine-ale-informrii

1Organizată de către Biblioteca Națională pentru Copii  „Ion Creangă”, în cadrul Salonului Internațional de Carte pentru Copii și Tineret – 2019,  a fost  o întrunire excepțională unde s-au făcut schimb de idei și experiențe inovatoare.

Câteva proiecte inovatoare pentru copii și tineret ale Bibliotecii Județene Brașov au fost prezentate de dr. Daniel Nazare, director Biblioteca Județeană „G. Barițiu” Brașov:

  • Proiectul Prietenia pe sfoară – un parteneriat educațional național, dedicat promovării literaturii pentru copii și cultivării gustului pentru lectură a celor mai mici cititori, inițiat de Secția pentru Copii și Tineret a Bibliotecii Județene  „George Barițiu” din Brașov. Acest concurs de desene, dedicat în fiecare an unui scriitor pentru copii, si-a desfăşurat deja șase ediții şi a întins sforile prieteniei în toată România. Detalii aici: https://copiibrasov.wordpress.com/2018/03/31/prietenie-pe-o-sfoarav
  • SCIEFEST – Festival de Ştiinţă şi Industrii Creative. Prima ediție a avut loc în noiembrie 2017. Conține activități și evenimente pentru toate vârstele: ateliere educaționale pentru elevi de gimnaziu și de liceu, pentru părinți, prezentări de tehnologii și aplicații inovatoare, expoziții de fotografii spațiale, conferințe, filme. Pe cei atraşi ca un magnet de tehnologie, vizita la un Festival de Ştiinţă şi Industrii Creative organizat în Braşov i-a fascinat. De la o imprimantă uriaşă 3D și  un pix dotat cu aceiași tehnologie,  până la aparatele clasice de fotografiat cu tot cu cameră obscură la purtător – toate au fost un bun prilej pentru elevii care au dorit  să îşi testeze creativitatea. Mai multe informații: https://observator.tv/tehnologie/tehnologie-festival-stiinta-industrii-craetive-276296.html
  • Muzeul jocurilor pentru copii în bibliotecă Jucărioteca – prima din România, care  cu un catalog online de jucării. Aici sunt trei spaţii. Primul este spaţiul de primire, destinat expoziţiilor şi altor activităţi, al doilea este spaţiul împrumutului de cărţi, iar în al treilea este Jucărioteca. Acesta este spaţiul potrivit pentru copiii cu vârste între 1 şi 16 ani. http://www.bzb.ro/stire/prima-jucarioteca-din-tara-cu-un-catalog-on-line-de-jucarii-a93905

Un alt proiect de interes a fost prezentat de către dr. Florentina Dobrogeanu-Ipsilante, director de specialitate, Biblioteca Metropolitană București: Vara centenarului: de mână cu poveştile şi muzica în parc. În cadrul proiectului s-au organizat în patru parcuri din București spectacole de teatru de păpuși, ateliere Sand Art (desene în nisip), spectacole de operă și teatru. Mod de acces: https://www.bibmet.ro/biblioteca-metropolitana-bucuresti-va-invita-la-vara-centenarului/

Mihaela Mereuță, director Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu” Neamț a prezentat alte proiecte interesante și atractive pentru public:

  • Proiect Green Impact „Petrodava”

S-a constituit Clubul GreenIMPACT „Petrodava“ în cadrul Bibliotecii Județene „G.T. Kirileanu“ Neamț, care și-a propus cunoașterea patrimoniului cultural și natural al zonei Neamțului,  prin diverse activități – studiu, lectură și informare, utilizând colecțiile de documente ale bibliotecii județene, vizite de documentare la diverse obiective de interes cultural din circuitul muzeistic local, excursii și drumeții în zona județului Neamț, în speță Destinația Ecoturistică Ținutul Zimbrilor, vizite în diverse localități din județ pentru cunoașterea tradițiilor și obiceiurilor locale.

  • Proiectul „Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută” desfășurat la Piatra Neamț din octombrie 2017,  în parteneriat cu Radio România Chișinău. Invitații în cadrul proiectului au fost: directorul liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev, istoricul Octavian Țicu, regizoarea Violeta Gorgos și documentarista Lucia Tăut, expertul în comunicare Vlad Țurcanu, istoricul Ion Negrei, lingvistul și traducătorul Vlad Pohilă, analistul politic Nicolae Negru și regizoarea Leontina Vatamanu-Mărgineanu, scriitorul Vladimir Beșleagă, criticul literar Ana Bantoș și publicistul Alexandru Bantoș,  directorul Casei Limbrii Române din Chișinău, scriitoarea și cercetătoarea Tamara Cărăuș, regizorul Petru Hadârcă, directorul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din  Chișinău, demograful Valeriu Sainsus, istoricul Sergiu Musteață, profesorul Ion Mărgineanu,  deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, Andrei Calcea, directorul Muzeului de Istorie și Etnografie  din orașul Orhei și  Vasile Cocarcea,  poet și profesor de istorie. Finalitate: 2 Volume de carte „Maluri de Prut”, care adună cea mai mare parte din textele sub formă de articole ale conferințelor susținute  de invitați.  https://radiochisinau.md/maluri-de-prut-aflati-basarabia-necunoscuta-la-biblioteca-din-piatra-neamt-cu-radio-romania-chisinau–79508.html

Dan-Nicolae Doboș, director Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași ne-a împărtășit experienţa s-a în desfășurarea cursului Atelier de scriere creativă (24 cursuri diferite), unde copii au învățat că pot să scrie, iar ceea ce scriu ei prezintă interes pentru cititori. Finalitate – 60 de volume cu proze ale copiilor din diferite licee, câte un volum pe liceu, 40 disponibile pe site-ul bibliotecii, 10 dintre care au fost tipărite.

Aura Câmpan, șef birou, Biblioteca Județeană „O. Goga” Cluj ne-a povestit despre un proiect în desfășurare: Literația pentru familie contează, proiect  care vine să răspundă realităţii societăţii româneşti şi care să susţină interesul copiilor pentru lectură. O latură deosebit de importantă a proiectului o constituie implicarea părinţilor care trebuie să fie deschişi la dialog şi care trebuie să îşi dorească sincer ca familia lor să devină un model de comportament social adecvat, dar şi de respect şi de disciplină. Proiectil s-a construit pe baza unui parteneriat din care fac pare Asociaţia Learn&Vision, Biblioteca Județeană „Octavian Goga, o asociaţie din care lucrează cu  familii din medii defavorizate, o de formare a adulţilor din Bulgaria, o bibliotecă din Slovenia şi o şcoală din Portugalia. Mod de acces: http://transilvaniareporter.ro/actualitate/literatia-in-familie-functioneza/

Nu mai puțin interesante au fost și comunicările colegiilor noștri din țară: Lolita Caneev, șef secție, BNC „Ion Creangă” cu tema „Dezvoltarea competenţelor cognitive prin  activităţi de iniţiere în coding la bibliotecă”; Rodica Gangura, șef birou, BNC „Ion Creangă” „Experienţe non-formale la BNC „Ion Creangă””; Ana Botezat, șefa Bibliotecii pentru Copii „Ion Creangă” Bălți „Cu copii împreună facem o izbândă bună”; Aurelia Dobjanschi, BPR „V. Alecsandri” Telenești „Valabilitatea, valenţa şi valoarea educaţiei non-formale în bibiliotecă”; Valentina Frunză, Biblioteca pentru Copii „Ion Creangă” Orhei „Oportunităţi de învăţare non-formală la Biblioteca Copii „Ion Creangă” Orhei”. Despre proiectele de succes implementate în aceste biblioteci ne putem informa pe paginile din rețelele de socializare a acestora.

Angela DRĂGĂNEL,

specialist principal, Direcția Cercetare și Dezvoltare în Biblioteconomie

8

Sursa foto: https://www.facebook.com/saloncartecopii/photos/pcb.804911723215692/804906159882915/?type=3&theater

Azi tot mai mult ne îndreptăm dorința spre reunirea forțelor și a gândurilor noastre în scopul recuperării unei greșeli istorice – reîntregirea Țării. Se gândesc proiecte, se lansează idei, ne reabilităm atitudinea noastră patriotică prin demonstrații de solidaritate civică, gândim mai românește, decât gândeam până la ‘89, și luptăm cu stereotipurile îndoctrinate în perioada sovietică, scriem cărți bune în care lăsăm adevărul istoric despre neamul nostru ca să fie cunoscut urmașilor.

Asemenea preocupări care vin, în mod sigur, din convingeri patriotice, stau pe umerii pedagogilor, de obicei. E și firesc ca ideea națională într-un stat să vină din certitudinea profesională a acestora, așa cum un profesor de istorie este bun nu doar prin ceea ce cunoaște, dar și prin promovarea adevărului istoric. Un îndemn la unirea românilor a fost și motivul cărții „Ideea Națională a românilor – Reîntregirea Țării”, scrisă de Virgil Mândâcanu și Daniela Vacarciuc, apărută la Editura Pontos, 2016, Chișinău. Cartea e un ghid didactic pentru profesori, indiferent de disciplina pe care o predau, și este destinată studenților, elevilor, părinților etc., celor care sunt conștienți că statul este fiecare din ei.

Pedagogi prin profesie, dar pedagogia devenind o vocație, autorii, membri ai Sfatului Țării 2, demonstrează în cele trei capitole ale cărții care sunt consecințele educației lipsite de idealul național-creștin, ce este educația din perspectiva valorilor idealului național-creștin și cum se poate forma personalitatea omului prin valorile autentice românești. Antologie de texte cu caracter educativ, patriotic și civic, cartea poate fi și un breviar de date, argumente, îndemnuri la „reunire de la om la om, de la localitate la localitate, de la țară la țară, reunire, mai întâi, noi între noi”, notă subliniată în prefața cărții de poetul Nicolae Dabija. În susținerea ideii că patriotismul se cultivă prin educație, – în școală, începând din familie, prof. V. Mândâcanu scrie în unul din capitole că „România și Basarabia, o singură Țară după hărțile lui Dumnezeu, aflată în calea răutăților, a avut domnitori care s-au sacrificat, de-a lungul tuturor veacurilor pentru întărirea statului și stopării expansiunilor din Est, din Vest, de la Sud și de la Nord”. De aceea invocația clasică, adresată lui Ștefan Voievod este motivată, autorul citându-i fraza profetică: „Dacă această poartă care este Țara noastră va fi pierdută, Dumnezeu să ne ferească de așa ceva, atunci toată creștinătatea va fi în mare pericol”. Ancorat în realitatea crudă și nedreaptă a istoriei actuale, prof. Mândâcanu caută salvarea nației noastre, tot la măritul Ștefan, care știe „cum e rânza moldoveanului bolnav de mancurtism, trădare, corupție, mândrie deșartă și dorința de înălțare în scaunele puterii cu orice preț”.

 Discipolă a prof. V. Mândâcanu, profesoara de istorie Daniela Vacarciuc, susține în capitolul III „Formarea personalității prin valorile autentice românești” că identitatea unui neam poate fi recunoscută prin exemple de personalități: „Atitudinea lui Mircea față de ordinea politică și economică a statului, sau a lui Ștefan cel Mare ca suveran ce a moștenit o țară extrem de săracă, dar a reușit să-i dea strălucire, dar și modestia lui V. Alecsandri, Gr. Vieru, D. Matcovschi, precum și condițiile de afirmare ale lui Eugen Coșeriu, Vladimir Bucovschi sau ale lui Nelson Mandela, Mohandas Caramcean Gandi și alte modele relevante oferite de evoluția umană”.Autorii așază în această carte ca argument al Reîntregirii Țării mai multe idei educative și didactice: „Lipsa culturii acomodării etnice în contextul idealului național”, „Știe școala care-i idealul educației naționale?”, „Conștiința națională crucială pentru schimbarea mentalității cetățeanului” etc.

Lectura cărții „Ideea Națională a românilor – Reîntregirea Țării” își va păstra mult timp actualitatea, fiindcă ne educă din perspectiva valorilor idealului național-creștin. Așadar, ca orice carte bună, ne va trimite către alte cărți.

Silvia Strătilă

http://www.timpul.md/articol/o-carte-buna-ne-trimite-spre-alte-cari-95280.html

Domnilor, știți oare ce este un visător? Este coșmarul Petersburgului, personificarea păcatului, o tragedie mută, misterioasă, dezolantă, sălbatică… Dacă uneori întâlniți vreun om distrat, cu privirea tulbure, inexpresivă, cu fața mereu palidă și răvășită, mereu preocupat parcă de ceva teribil de apăsător, de un lucru greu de rezolvat, uneori chinuit și obosit de munci grele, dar care n-a făcut absolut nimic, să știți că așa arată un visător. Visătorul este întotdeauna dificil, când e prea vesel, când e prea trist, când mitocan, când atent și delicat, când egoist, când capabil de cele mai nobile sentimente”, spunea F.M. Dostoievski, în Destinele civilizației.

 

Modelul acesta cuprinde o mică parte din comoara care este deținută de literatura rusească. Personajele, de obicei, sunt foarte bine conturate în romanele, povestirile şi în nuvelele lor.

Am descoperit pasiunea pentru citit încă din copilărie și am parcurs mai multe tipuri de opere literare, m-au atras lucrările autorilor din anumite părți ale lumii, însă m-am îndrăgostit iremediabil de stilul rusesc, plin de personaje care mai de care chinuite, urmărite de gânduri și sentimente (gratuite) de vinovăție.

Nicio altă literatură nu mi-a captat atât de mult atenția. Descrierile obiectelor din jurul personajelor sau ale locurilor în care acestea se perindau sunt de-a dreptul minunate. Mizeria lipicioasă a încăperilor sau, dimpotrivă, luxul caracteristic moșiilor în care trăiau anumite personaje, serile pline de liniște sau de peripeții încărcate de suspans, tulburările emoționale dese ale eroilor, toate acestea mi-au transformat adolescența într-o sete continuă și dureroasă de tot ceea ce înseamnă caracterul RUSESC.

Iată o listă cu titluri care m-au impresionat și care, zic eu, merită a fi citite în această viață.

  1.  Demonii

(F.M. Dostoievski)

Demonii, Dostoievski, Hyperliteratura

Mie mi se pare într-adevăr o carte demonică, o carte care merită cu naturalețe să își poarte titlul. În multe pagini din roman sălășluiește răul în toate formele sale. Personajele sunt stăpânite de impulsuri care pornesc din cele mai tenebroase gânduri. Uneori autorul lasă impresia că acestea nu își mai aparțin de o perioadă îndelungată de timp, iar acțiunile pe care le fac sunt manevrate de altcineva, care este întunecos și diabolic. Romanul cuprinde mai multe personaje adunate, parcă, într-o horă a urii, a suferinței, a răului și a nebuniei.

Viața este suferință, viața este spaimă și omul e nefericit. Acum omul ține la viață, pentru că ține la suferință și la frică. Astăzi, omul nu este un om adevărat, va veni un om nou, fericit și mândru, omul căruia îi va fi indiferent dacă va trăi sau nu, acela va fi omul nou.

Este șocant atunci când treci de la o pagină la altă să vezi cum personajelor li se schimbă caracterul și cum sunt dezgropate anumite secrete din trecutul lor. De exemplu, personajul Kirillov, partizanul sinuciderii, acel „om al absurdului”, crește „diabolic” de la o pagină la alta.

La început este un insignifiant, urmând apoi să atingă apogeul nebuniei sale într-o scenă de-a dreptul înfricoșătoare:

În partea dreaptă a dulapului, în colțul format de perete și dulap, stătea Kirillov într-o poziție îngrozitor de ciudată, nemișcat, cu mâinile și corpul întinse ca într-o poziție de drepți, cu capul puțin înălțat și ceafa lipită chiar de colț, ca și cum ar fi vrut să se facă nevăzut, să se ascundă….[…] Paloarea chipului său era nefirească, ochii negri, absolut ficși, priveau în gol.

Asemănător multor personaje din roman, acesta este dominat de întrebarea sensului vieții. Răspunsul pentru aceasta se găseşte doar în fapte extreme, care nu preced decât răul.

Eu recomand toate romanele lui F.M. Dostoievski, pentru că acolo conturat este omul în toată esența lui – bună și rea (Frații Karamazov, Umiliți și obidiți, Idiotul, Crimă și pedeapsă, Adolescentuletc). Paginile din aceste romane te vor amuţi de-a dreptul.

2.

Netocika Nezvanova

(F.M. Dostoievski)

Netocika Nezvanova, Dostoievski, Hyperliteratura

Am observat aici că personajul principal este stăpânit de ură faţă de el însuşi. Persoana pe care îşi varsă tot acest rău interior este, din păcate, buna lui soţie, care, dintr-un sentiment de vinovăţie pe care îl poartă de ani buni faţă de soţul ei, este în stare să reziste cu stoicism refulărilor nervoase ale lui.

Apoi am văzut că nu poate trăi fără mine şi mi-am zis: las’ c-o s-o chinuiesc eu pe fata asta rea!

Chinul psihic la care era supusă soţia era incomensurabil, ea nu ştia dacă orice cuvânt rostit de el avea mai multe înţelesuri. Stătea să judece atent sau să nu bage în seamă orice banală discuţie din casă.

Atenţia extraordinară pe care o avea femeia faţă de bărbatul ei, faţă de fiecare gest al lui este şi un fel de laitmotiv al romanului.

Romanul nu a fost terminat deoarece scriitorul a fost arestat (aprilie 1849) şi exilat în Siberia pentru „activităţi revoluţionare”. Povestea este complexă, dar merită fiecare pagină de-a sa. Notele din acest roman vor domina celelalte romane celebre ale scriitorului Dostoievski.


3.

Dama de pică

(Aleksandr Pușkin)

Dama de pica, Puskin, Hyperliteratura

Pentru că:

El nu va pieri, este veşnic, monumental. (F.M. Dostoievski)

Cel mai artistic dintre toţi scriitorii ruşi de astăzi. (Ivan Turgheniev)

Cel mai mare poet naţional, pentru că el este expresia cea mai deplină a orientării, a instinctelor şi cerinţelor spiritului rus în acel moment istoric. (F.M. Dostoievski – Literatură şi autocraţie. Ideal şi fericire)

Dama de pică mi-a creat o teamă faţă de natura umană. Tot răul adunat, lăcomia, controlul îl ghidează pe personajul principal al nuvelei, care intră într-o călătorie riscantă a jocurilor de noroc. La fel cum se întâmplă cu personajele dostoievskiene, care ating apogeul nebuniei în situaţiile limită, personajul Hermann are impresia că este urmărit de spiritul bătrânei Lizaveta Ivanovna.

Autorul reuşeşte să te transpună într-o lume macabră, iar tot ceea ce poţi face este să empatizezi cu personajul, chiar dacă este vinovat de păcatele umane. Nu degeaba se spune despre aceasta că este culmea perfecţiunii artei fantastice.

În sfârşit se ridică, palid ca şi moartea, urcă pe treptele catafalcului şi se apleacă asupra sicriului… În clipa aceea i se păru că moarta se uită la el batjocoritor şi-i face cu ochiul.


4.

Nuvele şi povestiri

(Ivan Bunin)

Nuvele si povestiri, Bunin, Hyperliteratura

În biblioteca tatălui se aflau aceste două minunate volume de nuvele şi povestiri, însă, recunosc, nu aveam nici cea mai mică intenţie de a le citi pentru că nu îmi plăcea coperta lor. Asta până să descopăr influenţa scriitorilor ruşi, să fiu fascinată de ei. Dacă vreţi să păşiţi în lumea nopţilor de iarnă sau de vară de la ţară, dacă vreţi să ascultaţi liniştea naturii în paginile unei cărţi, dacă vreţi să simţiti teama izolării în sat pe timp de vifor, atunci vă recomand să parcurgeţi aceste pagini.

Volumele lui Bunin mi-au amintit de nopţile de la ţară, atunci când stăteam cu părinţii pe scările casei la poveşti, de serile cu greieri, de cacao cu lapte, de răbdarea pe care o aveau oamenii şi, mai ales, de trăitul în prezent. Garantez că nu o să vă pară rau. Mi-a părut rău doar că am subapreciat două volume pentru că aveau o înfăţişare care nu mă atragea de fel.

În întunericul cald şi înăbuşitor din casă un greiere târâie şovăielnic în sobă, parcă ar sta să asculte cu luare-aminte…Muştele bâzâie somnoroase în tavan…Bătrânul şade în întuneric, gârbovit, mut. La ce s-o fi gândind?

Încet se luminează de ziuă. O zi mohorâtă, întunecoasă, viscolul nu se mai domoleşte. Troienele de sub fereastră au ajuns până aproape de geamuri, se înalţă spre acoperiş, iar în odaie stăruie o penumbră palidă, stranie. Deodată, de pe acoperiş, se rostogolesc cu zgomot câteva cărămizi. Vântul a dărâmat un coş. E semn rău…


5.

Calvarul

(Alexei Tolstoi)
Calvarul Alexei Tolstoi Hyperliteratura

Era vremea în care dragostea, sentimentele bune şi sănătoase erau socotite vulgare şi învechite. Fetele tinere îşi tăinuiau nevinovăţia ca pe o ruşine, bărbaţii ascundeau faptul că erau credincioşi soţiilor. Spiritul de distrugere era socotit de bun gust, iar neurastenia, dovadă de rafinament…Oamenii îşi născoceau vicii şi perversiuni numai că să nu pară fără niciun haz. Aşa era Petersburgul în 1914.

Aşa e Bucureştiul în 2016. Cu această frază începe romanul istoric în care sunt cuprinse emoţiile şi frica venirii Primului Război Mondial. Vei regăsi pasaje incredibile şi personajele cu latură umană, mai puţin cu cea de erou. Romanul este încadrat ca fiind una dintre lucrările clasice ale literaturii sovietice, de bază, însă firul narativ este unul unic, pătrunzător.

Mai multe detalii accesați : https://hyperliteratura.ro/10-capodopere-rusesti/

 

 

Vremea însorită ne face mereu chef de plimbare la pas prin munți, căutând poteci noi în răcoarea pădurii. Atunci când avem mai mult timp pentru noi, ne întindem pe iarbă cu o carte bună și lăsăm orele să curgă. Voi ce citiți cu drag în vacanța asta?

 

Azi vă recomandăm 5 cărți care merită luate în rucsac la următoarea drumeție. Se citesc ușor și sunt lecturi perfecte pentru o escapadă în liniștea naturii:

Soția călătorului în timp (Audrey Niffenegger)

 

Cartea spune povestea unui cuplu cu o relație mai puțin obișnuită, Claire și Henry. Momentele mai tensionate îi declanșează lui Henry o boală nemaiîntâlnită și ajunge să se trezească transportat în timp, în trecut sau în viitor, unde ajunge fără nicio posesiune și trebuie să o ia mereu de la zero pentru a supraviețui. O doză de escapism și de visare e exact ce ne trebuie în vacanță, de aceea recomandăm Time Traveler’s Wife ca lectură de concediu, în special pentru unul prelungit, pentru că are peste 500 de pagini.

The perks of being a wallflower (Stephen Chbosky)

 

Dacă ai chef de o lectură cu umor, care să-ți aducă aminte de adolescență, nu uita să iei această carte în bagaj. Se încadrează ușor alături de alte romane celebre pe aceeași temă, precum De veghe în lanul de secară. Cartea e compusă dintr-o serie de scrisori scrise de Charlie, un adolescent aflat sub presiunea unui an școlar nou, în care nu are prieteni alături. Printre rânduri vei găsi și povești triste, dar spuse cu optimism, umor și mai ales întâmplări prin care sigur ai trecut cândva.

Eleanor & Park (Rainbow Rowell)

Este un roman cu o poveste pe care nu o vei uita prea curând, a doi adolescenți diferiți, care nu își găsesc locul și care, până la urmă, își dau seama că tocmai asta este ceea ce îi unește. Nu este o poveste veselă, ci una care te va mișca. În final, nota optimistă e dată de forța pe care cei doi protagoniști o au împreună, forță care îi ajută să depășească problemele din familie și din societate. Iubirea lor îi ajută să își învingă fricile și neîncrederea, iar acest substrat de basm se asortează perfect cu visarea din timpul vacanțelor.
Cerere în călătorie (Mathilde și Edouard Cortes)

Cartea este un jurnal de călătorie și aventuri al autorilor. Tineri poaspăt căsătoriți, cei doi pleacă într-o călătorie de 6000 km, între Paris și Ierusalim. Nu au mai nimic cu ei și sunt pe buget redus, însă experiențele prin care trec în călătoria lor sunt mai valoroase decât orice avere. Pe măsură ce descoperă locuri noi și fascinante din întreaga lume, descoperă și fundația iubirii care îi leagă. Mai are rost să spunem de ce o considerăm perfectă pentru orice iubitor de călătorii aflat în vacanță?

În pădurile Siberiei (Sylvain Tesson)

Autorul spune “Atât timp cât există cabane pierdute în locuri neştiute de nimeni, nu e totul pierdut.”

Suntem total de acord! Autorul a lăsat totul și s-a mutat într-o cabană din lemn la marginea lacului Baikal timp de 6 luni, pentru a descoperi fericirea. Cartea lui este o poveste care inspiră pace și gânduri de luat lumea-n cap.

Mai multe detalii accesati : http://www.s-karp.com/blogs/noutati/car-i-de-citit-in-vacan-a-pe-munte

 

Ioana BOT (profesor de literatură română la Universitatea „Babeș-Bolyai“)

Dacă aș putea pleca, vara asta, pe o planetă dintr-alte dimensiuni, unde ziua are cîte 100 de ore, orele au cîte 1000 de minute, iar concediul e de 1000 de zile nepăzite de șefi, unde Internetul nu bate, în schimb cîntă neîntrerupt mierlele, miroase a trandafiri în arșiță și curg rîuri de cafea turcească între maluri de ciocolată (neagră ca nopțile fără lună din cărțile mari), aș reciti, plutind în hamacuri împletite din glicinele teraselor, încă o dată „integrala“ Cehov,Karamazovii, Iosif și frații săi și Doctor Faustus ale lui Thomas Mann, „integrala“ Amos Oz șiPanciatantra, și Supraviețuirile, și toată corespondența pașoptiștilor, și „integrala“ Cristian Popescu și poeziile vechi ale lui Sophie Hannah. Și colecția „Times Literary Supplement“ pe ultimii 10 ani, în pauzele de respirație.

Cum spre planeta aceea nu știu să ajung, voi fi fericită dacă, în vara asta, voi putea citi, repede-repede, un coș de cărți devălmășite, unde stau împreună Radu Cosașu (Oscar Rohrlich), Viața ficțiunii după o revoluție (Polirom, 2016), cărțile Tatianei Niculescu-Bran despre regi și regine, Gheorghe Caracaș, Din zbuciumul captivității (Corint, 2016), Oliver Sacks,Halucinații și În mișcare (Humanitas, 2016, 2015), Lucian Boia, Strania istorie a comunismului românesc și nefericitele ei consecințe (Humanitas, 2016), Jonathan Culler, Theory of the Lyric, Harvard University Press, 2015, reviste occidentale despre cărți și lecturi, „integrala“ Beatrix Potter, și Radu Vancu și Iuda lui Oz, și Memoriile lui Lodge și… mă opresc aici cu lista. Ca de obicei, lor li se vor adăuga alte vreo 10-20 de titluri pe care acum nici nu le bănuiesc, deși le visez, nedeslușit, de multă vreme.

Niciodată nu citesc mai avan ca vara, nici un sezon nu mi se încheie cu mai multe frustrări legate de lecturile neterminate ca vara, nici o vară nu e ca altele și nici o zi de vară nu are 100 de ore de lectură, din păcate.

● Sorin COSTREIE (lector și prodecan al Facultății de Filozofie, Universitatea București)

De ani buni de zile, cum nu prea mai reușesc să țin pasul cu noutățile zilei și cum, în afara textelor de specialitate, nu prea mai apuc să citesc mare lucru din vasta literatură a lumii contemporane, mă revanșez vara, citind mai degrabă tematic, focalizat pe autori. Așa am petrecut o vară pe canapeaua lui Irvim Yalom, o altă marca Marc Levy, apoi o alta la umbra lui Alain de Botton… Acum va fi vara dedicată lui Éric-Emanuel Schmitt. Am citit deja recentFemeia în fața oglinzii, Otrava iubirii, Pe cînd eram o operă de artă și Concert în memoria unui înger, și mi-am comandat, de același autor, Elixirul Dragostei, Evanghelia după Pilat, Visătoarea din Ostende și Cei doi domni din Bruxelles. Îmi place Schmitt căci universul lui e plin de povești ideatice, scrise cu har și imaginație. Abia aștept să (mai) văd puțin lumea în vacanță de vară prin niște lentile Schmitt: clare, bine focalizate și îndelung șlefuite…

Gabriel H. DECUBLE (director al Departamentului de Limbi și Literaturi Germanice al Universității București)

Totul este sezonier în România – pînă și lectura. Așa-i cu clima temperat-continentală. Iarna ne strîngem unul într-altul de frig, comuniunea cu Celălalt fiind sugerată fie și prin căldura emanată de un șemineu sau de moleșeala înecăcioasă de sub plapumă. Prin urmare, iarna citim despre avantajele sau contondențele viețuirii împreună. Nu rătăcirea labirintică, nu eroul retras, nu solilocviul, nu introspecția ni se par interesante, ci mai curînd gestul întemeietor, ivirea dragostei, formarea reciprocă, suferința solidară. La fel, exemplele biblice cu oi rătăcite și fii risipitori ni se par mai pilduitoare iarna, iar dacă închidem cartea din cînd în cînd, este doar pentru a o strînge la piept. Visînd la drum, îl vrem drum așternut, deci sigur, pe un teren deja bătătorit.

În schimb, în după-amiezile de vară, puși la adăpost de caniculă sub umbrar sau într-un colț mai dosit de bibliotecă, ascultînd chemarea pustie a guguștiucului, cu un pahar de apă rece în față, în care stă scufundată o linguriță cu dulceață de cireșe amare, citim despre marii singuratici: De veghe în lanul de secară, Lupul de stepă, Viața lui Pi, Micuța sirenă, Moby Dick, Robinson Crusoe, Bătrînul și marea, mitul lui Icar în toate formările și deformările sale ș.a.m.d. Cînd, obosiți de semiîntuneric, dar înaripați de lectură, închidem cartea și ne abandonăm visării, o aruncăm cît mai departe. În mod semnificativ, dorul de ducă ne trimite în valuri, drumul pe mare fiind și singurul drum neașternut, promițător de mari aventuri, pentru că apele, știm bine, sînt mișcătoare. Din Biblie, ne inspiră cu precădere pilda lui Iona. Și uite-așa a mai trecut o vară, iar dacă n-am ajuns fizic la mare, atunci am străbătut-o măcar prin binefacerile lecturii.

Mircea DUMITRU (profesor la Facultatea de Filozofie și rector al Universității București)

Încă de cînd am învățat literele și am deprins sensurile lor cînd sînt legate în cuvinte și fraze, țin minte că mi-a plăcut să citesc. Întotdeauna m-a bucurat cuvîntul scris și imprimat. Nu știam, de bună seamă, pe-atunci, vorba bună a cronicarului: „Nu este alta mai frumoasă și mai de folos zăbavă decît cetitul cărților“ (Miron Costin, De neamul moldovenilor). Dar simțeam că cititul îmi dă o bucurie mare, o fericire statornică. Au trecut anii… Se poate spune că am ajuns un „cititor profesionist“, căci munca mea constă, în principal, în a citi ce spun alții și a povesti, mai departe, la rîndul meu, celor de a căror educație mă ocup, ce anume cred eu și înțeleg din toate aceste idei scrise. Mai este cititul acum, pentru mine, o plăcere? Într-un fel, a devenit o obligație profesională și este știut, nu-i așa, că ceea ce sîntem obligați să facem nu mai poate produce o plăcere deosebită! Ei bine, eu cred că sînt un norocos, pentru că am păstrat aceeași bucurie a cititului și a împărtășitului a ceea ce citesc cu aceia care au scris și, chiar mai mult, cu acelea și cu aceia care vor să asculte repovestirea mea! Cineva, un foarte sagace psiholog cognitivist, spunea că noi, oamenii, sîntem „ființe informavore“: creierul nostru se hrănește și trăiește cu și din informații, iar dacă, din motive mai degrabă dramatice, este privat de informații, creierul și le „produce“ sau „fabrică“ el însuși. Cititul este, atunci, vehiculul ideal pentru hrana noastră cea de toate zilele cu informațiile fără de care nu am putea supraviețui. Este, altfel zis, o nevoie biologică, culturală și spirituală, deopotrivă.

Ce voi citi în vara aceasta? Ce nu am avut timp să închei în timpul anului universitar, adică mai multe eseuri și cărți de filozofie (îmi propun să studiez ultima carte a lui Derek Parfit, On What Matters) și mă voi destinde cu Fragmentele Stoicilor Vechi. Zenon și discipolii lui Zenon, editată de Hans Von Arnim.

Gabriel LIICEANU (filozof)

Literatură de calitate: Alessandro Baricco, Mireasa tînără (stil de virtuoz, personaje trăznite, scene intimissime lipsite de orice urmă de vulgaritate); Amos Oz, Iuda (O relectură a Noului Testament, o reinterpretare a semanticii trădătorului, un dialog fascinant între trei personaje de neuitat) – top 3 Bookfest; Bucureștiul meu, un excelent volum colectiv (printre autori: Ioana Pârvulescu, Andrei Pleșu, Șerban Cantacuzino, Mircea Cărtărescu, Dan C. Mihăilescu, Ioana Nicolaie, Horia Patapievici, Gabriela Tabacu, Adriana Bittel), oferind deopotrivă informație consistentă, memorialistică și pagini antologice de literatură – top 5 Bookfest.

Audiobook CD: N-am obosit să pledez, gîndindu-mă la cei care pleacă în vacanță cu mașina, pentru această metodă sigură de a ajunge la destinație mai cult, mai inteligent și mai sensibil decît ai plecat. Nu mai simți drumul. La capătul cîtorva ore, un actor de clasă a citit pentru tine o carte care-ți remodelează viața.

Recomand ca excepționale aceste cinci audio-book-uri: Thomas Mann, Micul domn Friedemann(lectura: Victor Rebengiuc), Henry James, Daisy Miller (lectura: Dorina Lazăr), Milan Kundera,Morții vîrstnici să cedeze locul morților tineri (lectura: Irina Petrescu), Pascal Quignard, Toate diminețile lumii (lectura: Răzvan Vasilescu), Andrei Makine, Muzica unei vieți (lectura: Victor Rebengiuc).

Ioana PÂRVULESCU (scriitor și profesor la Facultatea de Litere, Universitatea București)

Iau întrebarea ad litteram: cărți ușoare înseamnă cărți care nu-ți îngreunează bagajul. Permiteți-mi să cercetez rapid teancurile de lîngă pat, care au crescut amenințător, mai ales după ultimul tîrg de carte, și seamănă cu o cetate cu două turnuri. Cînd un turn, cînd celălalt se năruie de la sine cu mare zgomot. Singura mea speranță e ca vecinii de la 5 (locuiesc la 6) să nu stea prea mult pe a­casă. Desigur, încerc mereu să echilibrez construcția. Efortul e sisific. Oricît de mult aș citi, subțiind zidurile de hîrtie, fortificația de lîngă pat se tot dezvoltă prin volumele nou intrate. Și iată ce cărți ușoare am scos din cetate. O carte pentru copii: Uite cine vorbește, de la ART. (Iar dacă apare pînă la plecarea mea, o să iau, pentru echilibrarea balanței și de dragul simetriei: Cum să îmbătrînim? de la Baroque Books & Arts). O cărticică de buzunar (cîntărește foarte puțin, dar a­tîrnă mult) este Rainer Maria Rilke, Im ersten Augenblick (Insel Verlag, 2015), scrieri despre artă ale poetului, cu tablourile alături – o bijuterie. Romanul lui Baricco, Mireasa tînără (Humanitas fiction, 2016) o să-l iau pentru că autorul e unul dintre favoriții mei. Tot ușor e ultimul volum al altui favorit, Julian Barnes, The Noise of Time (Jonathan Cape, 2016), despre Șostakovici, pe care mi l am cumpărat recent. În ton cu vacanța și cu vremurile noastre, ultima mea descoperire, Bill Bryson cel plin de umor, Călătorii prin Europa(Polirom, 2015). Și, din nou pentru simetrie, epistolarul lui Lampedusa, Călător prin Europa(Humanitas 2016). Tare mă tem că din atîtea cărți ușoare iese totuși un bagaj greu, așa că mă opresc.

pagină realizată de Matei PLEŞU

http://dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/articol/ce-voi-citi-vara-asta


Social

Blog Stats

  • 105.287 hits

Categorii

Contacte

022 240070; 022240443

9.00 -17.00

slideshare

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 26 de urmăritori

Niciun eveniment viitor